În contextul în care Donald Trump a inițiat un dialog direct cu liderul rus Vladimir Putin și și-a manifestat dorința de a-l reprimi în G8, Traian Băsescu avertizează asupra posibilelor implicații strategice pentru regiune.
Traian Băsescu, îngrijorat de relația Donald Trump – Vladimir Putin
O preocupare majoră exprimată de fostul președinte este perspectiva ca administrația Trump să facă concesii care ar putea afecta echilibrul de securitate în Europa de Est. Acesta consideră că abordarea tranzacțională a fostului lider de la Casa Albă poate genera incertitudini în rândul aliaților europeni și subliniază că astfel de decizii nu pot fi tratate ca simple afaceri imobiliare.
„Conferința telefonică a fost o mare greșeală a lui Trump, a creat suspiciuni printre partenerii europeni.
El are un orizont tranzacționist, dar va trebui să înțeleagă că Europa nu e moșia lui și nu se poate comporta ca un agent imobiliar cu privire la frontierele Europei, cui îi dă niște suprafețe, că îi mai vine drag de Canada, de Groenlanda, de Fâșia Gaza”, a susținut Băsescu la Digi 24.
Un alt punct criticat de Băsescu este retragerea Statelor Unite din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, decizie care, în opinia sa, a oferit Federației Ruse posibilitatea de a-și muta rachetele cu rază medie de acțiune mai aproape de Europa. În acest context, subiectul bazelor militare americane din România, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu, devine unul esențial, mai ales în fața nemulțumirilor exprimate de Moscova.
„Trump, cu mâna lui, a retras SUA din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare. Adică, odată cu retragerea, Federația Rusă a primit undă verde să își mute rachetele și focoasele de la Urali mai aproape de Europa. Acum, foarte probabil, avem acest tip de rachete mult mai aproape de continent.
Nu cred că Trump își propune să renunțe la acest scut antirachetă, că nu e doar pentru Europa. El protejează și o parte din atacurile care ar putea veni din sfera gravitațională rusă spre SUA.
America are și baze militare, și depozite de armament nuclear în Europa, și acestea trebuie protejate – nu cu vorbe la Munchen, ci cu sisteme antirachetă, amplasate în locurile unde trebuie să fie”, a mai spus Băsescu.
Băsescu sugerează că, deși Trump nu ar avea un interes direct în reducerea prezenței militare americane în Europa, există riscuri în privința negocierilor pe care acesta le-ar putea purta cu Rusia.
Liderul de la Kremlin, conform fostului președinte, ar putea insista pe ideea de refacere a sferelor de influență stabilite după Al Doilea Război Mondial, ceea ce ar putea duce la o presiune crescută asupra României și a altor state din regiune.
„Nu am niciun dubiu că Putin va pune acest subiect în discuțiile cu Trump, dacă nu cumva l-au discutat deja. Putin spune mereu că s-au încălcat înțelegerile de după Al Doilea Război Mondial și vrea să revenim la sferele de influență stabilite la Ialta.
Dacă cineva crede că Putin va termina războiul în Ucraina, se înșală. Obiectivul lui Putin este să ajungă la Gurile Dunării. Cum să îi dea Trump Gurile Dunării, că doar nu e moșia mă-sii?”, a mai spus Băsescu.
Într-un ton alarmist, Băsescu atrage atenția asupra faptului că România trebuie să rămână vigilentă
Într-un ton alarmist, Băsescu atrage atenția asupra faptului că România trebuie să rămână vigilentă și să își promoveze activ interesele în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Acesta subliniază că țara noastră a fost un partener loial al SUA în misiuni internaționale și că orice decizie privind securitatea europeană trebuie să fie tratată cu seriozitate de către liderii politici români.
„Domnul Trump să nu uite că nu e pe scaunul proprietarului averilor lui Trump, ci pe cel al președintelui SUA. Iar când SUA au avut nevoie, noi, cei pe care îi blamează, am fost în Irak, Afganistan, Balcani cu trupe.
S-ar putea să îi trimitem și noi un decont cu cât ne-a costat în vieți omenești și materiale faptul că ne-am dus în toate aventurile SUA alături de ei”, a afirmat Băsescu.
În final, fostul președinte remarcă o slăbiciune în actuala conducere a României, afirmând că atât premierul, cât și președintele interimar nu au greutatea necesară pentru a influența negocierile internaționale într-un moment atât de important pentru securitatea regiunii.
„Avem un premier defazat din punct de vedere al pregătirii și un președinte interimar – deci fără greutatea unui președinte ales. Acest lucru este extrem de important în relațiile internaționale.
Părerea mea este că nu trebuie să ținem cont de dificultăți și, cu toată agresivitatea, să ne promovăm interesele în UE și în relația directă cu SUA”, a conchis fostul președinte.
