România riscă să piardă calificativul „investment-grade”
România se confruntă cu dificultăți în încercarea de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce deficitul bugetar, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, conform unei analize Reuters. Anul 2025 este marcat de incertitudini politice, inclusiv alegerile prezidențiale din mai, care complică adoptarea unui plan credibil de consolidare fiscală.
Deficitul bugetar al României a atins 8,6% din PIB în 2024, iar obiectivul este reducerea acestuia la 7% în 2025 și la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Comisia Europeană. Cu toate acestea, scepticismul persistă în rândul investitorilor și al agențiilor de rating, având în vedere instabilitatea politică și întârzierea măsurilor economice esențiale.
Țara intenționează să obțină 13 miliarde de euro prin obligațiuni internaționale în 2025, una dintre cele mai mari sume din rândul piețelor emergente. Cu toate acestea, agenția de evaluare financiară S&P Global ar putea înrăutăți perspectiva României la „negativă”, în urma unei decizii similare a Fitch.
Pierderea calificativului „investment-grade” ar avea efecte semnificative asupra costurilor de împrumut ale României. Un studiu al Băncii Mondiale estimează că o retrogradare la „junk” ar putea crește costurile de împrumut pe termen scurt cu aproximativ 200 puncte de bază.
Creșterea costurilor de împrumut
În ianuarie 2025, randamentele obligațiunilor guvernamentale românești pe zece ani au crescut cu 74 puncte de bază, ajungând la peste 8%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Comparativ, în Ungaria, randamentele sunt de 6,9%, al doilea cel mai ridicat nivel din regiune.
Această creștere a fost influențată de întârzierea aprobării Bugetului pentru 2025 și de incertitudinile generate de alegerile prezidențiale. Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn, a menționat că aceste turbulențe au împiedicat România să emită obligațiuni la momentul potrivit.
Planuri guvernamentale și perspective fiscale pentru 2025, potrivit ministrului Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că Bugetul pentru 2025 include măsuri de reducere pentru deficitul bugetar și cheltuielile publice, menite să recâștige credibilitatea fiscală a țării. Totuși, oficialii au păreri contradictorii privind necesitatea majorării taxelor, iar astfel de măsuri nu sunt așteptate înainte de alegerile din mai.
Pe termen scurt, România intenționează să acceseze 4 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale și fonduri europene, precum și 40-45 miliarde de lei din obligațiuni interne.
Agențiile de rating, investitorii și analiștii subliniază importanța unor măsuri fiscale credibile. Mikhail Volodchenko, manager de portofoliu la AXA, a avertizat că piețele emergente care nu dau semne de consolidare fiscală sunt „pedepsite” de investitori.
Instabilitatea politică și alegerile prezidențiale amplifică incertitudinile, în timp ce riscul pierderii calificativului „investment-grade” ar putea agrava situația economică. Moscova a negat acuzațiile de interferență în alegerile din decembrie 2024, dar contextul politic tensionat complică eforturile de stabilizare fiscală.
