România a avut cea mai abruptă scădere a economiei din Uniunea Europeană, în al doilea trimestru din 2014. Informaţia a fost contracarată de premier şi de ministrul Voinea, care au scos în evidenţă rezultatul pozitiv pentru prima jumătate a anului şi au pus evoluţia din al doilea trimestru pe seama unui accident de parcurs.
„Este o încetinire a ritmului de creştere economică, nu o scădere. Este ca şi când ai merge cu maşina cu 130 km/h şi acum ai încetini la 100. Dar tot înainte mergem “, a comentat Liviu Voinea. Din păcate, argumentul a rezistat mai puţin de o oră. Presa a constatat că datele INS pentru primul trimestru, care indicau, creştere economică de 0,2%, nu concordă cu cele anunţate de Eurostat care arată, scădere de 0,2%. Ulterior, INS a confirmat cifrele biroului european, fără să clarifice motivele revizuirii şi trecerea lor sub tăcere. Practic, creşterea pentru prima jumătate a anului este modificată în jos, iar România intră în recesiune tehnică pentru că aşa se traduce scăderea în două trimestre consecutiv. Datele dovedesc ceea ce, până ieri, era doar o percepţie: românii nu trăiesc mai bine, iar cifrele macro sunt iluzorii.
Contraperformanţa economiei are mai multe cauze. Au fost, desigur, evoluţii pozitive în prima parte a anului datorită industriei care a avut o producţie mai mare cu 9% şi a contribuit decisiv la exporturile în creştere cu 7,6%. Din nefericire, agricultura a avut de suferit şi nu a reuşit să mai facă diferenţa aşa cum s-a întâmplat anul trecut. Mai întâi inundaţiile şi apoi seceta au dus la recolte înjumătăţite de fructe şi legume şi la micşorarea celor de cereale cu 20%. Embargoul impus de Rusia alimentelor îi afectează pe producătorii români. Concurenţa europenilor care nu mai pot exporta în Rusia a devenit acerbă, iar exporturile româneşti în UE scad vertiginos. Industria singură, chiar dacă are rezultate bune în continuare, nu poate trage toată economia în sus. Iar perspectivele nu sunt pozitive. Exporturile româneşti merg preponderent, în jur de 70%, în UE. De vreme ce Germania a avut scădere în al doilea trimestru, Franţa a stagnat, iar Italia a intrat în recesiune, înseamnă că partenerii tradiţionali vor cumpăra mai puţine produse româneşti.
Totodată, climatul investiţional se deteriorează. Investiţiile străine s-au prăbuşit în iunie, ducând la o scădere de 10% în prima jumătate a anului. Creditarea, chiar dacă şi-a mai revenit, nu creează încă business, aşa cum afirma guvernatorul Isărescu. Finanţarea se îndreaptă mai mult spre deficitul bugetar decât spre companii, iar măsurile economice au bulversat mediul de afaceri.
Absorbţia la jumătate a fondurile UE şi tăierea investiţiilor publice cu 30% au blocat lucrările mari de infrastructură. Însă cea mai grea lovitură dată mediului de afaceri este impozitarea agresivă, în special prin creşterea accizelor şi prin aplicarea taxei pe stâlp. OMV Petrom şi Nuclearelectrica sunt primele companii care pun rezultatele financiare mai slabe din 2014 pe seama taxării. În acelaşi timp, impozitele mai mari nu s-au văzut în încasările bugetare, dimpotrivă veniturile din accize au scăzut. În acest context, firme mari din retail, energie şi bănci au anunţat plecarea din România. Deciziile ţin de politica proprie şi de contextul extern riscant pe fondul crizei din Ucraina, dar şi de politicile guvernului. Polonia, de exemplu, continuă să atragă investitori, deşi are o poziţie externă similară cu a României. Repornirea economiei în a doua parte a anului are nevoie de măsuri ferme. Ele se lasă încă aşteptate.