Al doilea an de recesiune economică s-ar putea solda cu 30.000 de cazuri de insolvenţă, doborând recordul înregistrat în 2009, când au fost consemnate 18.421 de cazuri.
Numărul firmelor ajunse în pragul falimentului a urcat, în primul trimestru al anului, la 9.700, aproape dublu faţă de nivelul din perioada similară din 2009, conform unui studiu realizat de Coface România. Cele mai afectate sectoare au fost (şi vor rămâne) comerţul şi construcţiile, care anul trecut au cumulat 53% din totalul falimentelor. Perspectivele economiei rămân extrem de sumbre şi, chiar dacă preşedintele Traian Băsescu a anunţat, zilele trecute, că TVA şi cota unică nu vor fi majorate, este posibil ca discuţiile pe marginea acestui subiect extrem de delicat să fie reluate peste câteva luni, în cazul în care măsurile substitut, precum reducerea fondului de pensii cu 15%, a fondului de salarii pentru bugetari cu 25% şi diminuarea masivă a subvenţiilor nu vor avea efectele dorite de guvernanţi. Cu sau fără aceste măsuri, numărul de afaceri nevoite să-şi închidă porţile va exploda în acest an. „Având în vedere că numai în primul trimestru din 2010 avem aproape 10.000 de insolvenţe, estimăm că, până la sfârşitul anului, vor fi 25.000-30.000 de companii care se vor afla într-unul din stadiile procedurii de insolvenţă“, a declarat, pentru Capital, Anca Catrina, risk manager al Coface România.
50% cu atât a crescut, anul trecut, numărul dosarelor de insolvenţă în sectorul construcţiilor, comparativ cu anul 2008
Circa 25.000-30.000 de firme ar putea intra în insolvenţă până la sfârşitul anului, cele mai afectate sectoare fiind comerţul, transporturile şi construcţiile. Asta după ce, în 2009, numărul falimentelor a crescut cu o treime.
Peste 9.700 de dosare de insolvenţă erau deschise în primul trimestru al anului, de două ori mai multe decât în perioada similară din 2009, un an în care s-au aflat în diferite stadii ale procedurii nu mai puţin de 18.421 de societăţi, arată un studiu realizat de Coface România. Anul acesta, situaţia se va agrava, specialiştii estimând o cifră-record de 25.000 – 30.000 de cazuri, atât din cauza numărului mare de dosare rămase nerezolvate de anul trecut, cât şi a situaţiei economice care continuă să se deterioreze.
„În 2010, numărul de insolvenţe va fi chiar mai mare decât în 2009, pentru că firmele se sufocă, uşor-uşor“, spune Dragoş Pîslaru, manager general al GEA Strategy&Consulting. „Anul trecut, mai erau pe masă şi profiturile din anii precedenţi, dar în 2010 se mai apropie de realitate. Va fi interesant de urmărit şi domeniul bancar, pentru că se vor curăţa portofoliile şi băncile vor începe să declare mai multe credite neperformante, până acum amânate“, spune el.
Iar semnalele date investitorilor de autorităţile centrale (prin discuţiile prelungite pe marginea intenţiei de majorare a TVA şi a cotei unice), dar şi de cele locale (prin întârzierea plăţilor pentru lucrările realizate) sunt cel puţin îngrijorătoare. Conform studiului Coface, în 2009, numărul firmelor aflate în pragul falimentului a crescut cu 78,2% în sectorul intermedierilor financiare, cu 52,5% în transporturi, cu 147,4% în sănătate şi cu nu mai puţin de 1.205% în industria metalurgică. „Concentrarea cea mai mare a insolvenţelor se va păstra, anul acesta, în domeniile comerţ (atât cu ridicata, cât şi cu amănuntul), construcţii şi transporturi, dar şi IT, Horeca, însă recesiunea va continua să afecteze chiar şi cele mai sigure domenii“, spune Anca Catrina, Risk Manager la Coface România. De fapt, acestea sunt şi sectoarele care au avut cel mai mult de suferit în 2009, ele fiind pe primele locuri în clasamentul domeniilor care au înregistrat cele mai multe cazuri de insolvenţă.
Retailul şi distribuţia, lideri la falimente
Comerţul cu ridicata a urcat pe primul loc în acest top, de pe poziţia a doua în 2008, după ce numărul de insolvenţe a crescut cu 25,65%. În schimb, deşi se află încă pe locul doi în topul domeniilor cu cele mai multe societăţi în dificultate, comerţul cu amănuntul a înregistrat o scădere de 1,46% a numărului de cazuri. Şi asta pentru că, explică autorii studiului, în anii trecuţi, extinderea puternică a hipermarketurilor a contribuit masiv la dispariţia multor comercianţi mici.
„Deşi în continuare primele trei poziţii ale clasamentului – comerţ cu ridicata, comerţ cu amănuntul şi construcţii – concentrează cea mai mare parte a numărului de insolvenţe înregistrate în 2009 (52,5%) faţă de anul precedent, remarcăm o scădere de 4% a ponderii acestor poziţii, de la 56,27%, dovedind generalizarea problemelor şi în celelalte domenii de activitate“, se mai arată în studiu.
Numărul societăţilor din sectorul construcţiilor aflate în pragul falimentului a crescut cu aproape 50% faţă de anul precedent, la 2.497. Iar situaţia acestora nu se va îmbunătăţi nici în 2010, dimpotrivă. „Deşi lucrările de infrastructură ar trebui să sprijine sectorul construcţiilor şi economia în ansamblu, prin propagarea efectului pe orizontală, din nefericire lipsa fondurilor nu numai că întârzie demararea şi continuarea lucrărilor, dar şi periclitează existenţa unui număr însemnat de companii“, explică Anca Catrina. Ea spune că firmele ajunse în incapacitate de plată în primele luni ale acestui an acuză neîncasarea de la bugetul local sau de stat a unor facturi pentru lucrări deja realizate, iar fiecare incapacitate de plată generează un efect de domino pentru ceilalţi creditori ai respectivei companii. „Este foarte important ca statul, în condiţiile în care nu reuşeşte să contribuie activ la relansare prin orientarea resurselor în investiţii, măcar să nu rămână un element perturbator al circuitului economic (prin arierate în creştere, creşteri de taxe etc.)“, subliniază managerul Coface. La rândul său, Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), spune că această problemă ar putea fi rezolvată de legea care permite intrarea autorităţilor locale în insolvenţă, obligându-le, practic, să fie mai responsabile faţă de furnizori.
Lecţiile insolvenţei pentru antreprenori
Ce înseamnă însă 18.421 de falimente într-un an de criză? „E şi grav, dar e şi normal“, spune Arin Stănescu. „Este grav că sunt în dificultate şi societăţi mari, importante. Este grav că se închid atât de multe firme, dar e şi normal, pentru că în criză nu pot rezista decât companiile bine pregătite“, explică el. În opinia sa, numărul insolvenţelor ar fi fost şi mai mare dacă băncile nu ar fi fost dispuse să restructureze creditele. Toate eşecurile anului trecut au reprezentat însă şi o lecţie de afaceri pentru cine a dorit să înveţe. Iar prima a fost aceea că insolvenţa nu înseamnă un business mort, ci unul care poate fi salvat.
„Am observat o tendinţă majoră de echilibrare între cererile depuse de creditor şi cele depuse de debitor“, spune Arin Stănescu. Conform cifrelor furnizate de el, anul trecut, circa 11.500 de dosare de insolvenţă au fost deschise la cererea creditorilor şi 5.800 la cererea debitorilor. În primul trimestru din 2010, discrepanţa nu mai este atât de mare: 3.500 de cereri depuse de creditori şi 2.500 de debitori. „Asta înseamnă că debitorii au înţeles că legea le oferă protecţie şi reuşesc astfel să iasă la liman. Câte vor reuşi efectiv să se salveze vom afla abia în 2012, pentru că un proces de reorganizare durează trei ani“, spune Stănescu.
Totodată, s-a schimbat uşor şi atitudinea oamenilor de afaceri faţă de acest proces, deşi percepţia negativă rămâne. „La nivel european, insolvenţa este în general privită ca un lucru rău“, spune Dragoş Pîslaru, manager general al GEA Strategy & Consulting. „Însă în SUA, şi pe pieţele anglo-saxone, în general, nu e un lucru negativ, ci un mod de a recunoaşte conjunctura nefavorabilă şi de a te retrage cu capul sus, fără să împovărezi mai mult partenerii de afaceri“, explică el.
În plus, firmele au învăţat că pot face afaceri mult mai eficient, cu costuri mai mici şi că fără politici coerente pentru contracararea efectelor crizei economice, supravieţuirea este compromisă. „De asemenea, foarte mulţi antreprenori au simţit presiunea lichidităţilor, accentul punându-se în această perioadă pe cash, astfel că foarte mulţi s-au concentrat pe o gestiune mai bună a creanţelor; de asemenea, şi-au reevaluat relaţiile cu debitorii, dar şi cu creditorii, pe criterii mult mai obiective“, explică Anca Catrina.
Cum însă procentul confirmării planurilor de reorganizare este unul extrem de mic raportat la cazurile de insolvenţă şi procentul cazurilor în care reuşeşte acest plan este undeva sub 2%, şansele unor surprize reale sunt mici.
Este grav că se închid atât de multe firme, dar e normal, pentru că în criză nu pot rezista decât companiile bine pregătite.
Arin Stănescu, preşedinte, UNPIR
27% Cu atât a crescut numărul falimentelor anul trecut, comparativ cu anul precedent, de la aproximativ 14.500 în anul 2008
