Prim-ministrul Marcel Ciolacu a efectuat o vizită în Bistrița, acolo unde a participat la inaugurarea fabricii Opal-Teraplast. Ulterior, acesta a oferit câteva declarații despre vizele pentru SUA și despre intrarea în Schengen terestru.
România intră complet în Schengen
Premierul Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD) și candidat la alegerile prezidențiale, a afirmat vineri, într-o vizită în județul Bistrița-Năsăud, că este ferm convins că problemele legate de vizele pentru Statele Unite ale Americii și aderarea României la Spațiul Schengen vor fi rezolvate până la sfârșitul anului 2024.
„Sunt ferm convins că până la sfârşitul anului vom fi, nu pot să las această restantă României, cu vizele din Statele Unite şi cu aderarea la Spaţiul Schengen şi terestru. Sunt ferm convins că până voi pleca de la Palatul Victoria ambele lucruri vor fi bifate”, a spus premierul Marcel Ciolacu.
În cadrul vizitei, prim-ministrul a subliniat că România va beneficia de o „stabilitate politică confortabilă”, într-un context în care se preconizează o schimbare de paradigmă. Ciolacu a subliniat importanța unui climat politic stabil, în care nu mai este dorit ca președintele țării să aibă un „guvern personal”, așa cum s-a întâmplat în trecut.
Declarațiile premierului au fost făcute în contextul inaugurării unei noi fabrici, Opal-Teraplast, la Bistrița, un proiect important care face parte din eforturile guvernamentale de stimulare a economiei locale și regionale.
Austria ar putea renunța la veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei
Pe 22 noiembrie, la Budapesta, va avea loc un summit cheie care ar putea determina viitorul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Evenimentul va reuni miniștrii de interne din Austria, România și Bulgaria, la invitația Ungariei, țara ce deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Miza acestui summit este posibilitatea ca Austria să renunțe la blocarea aderării celor două țări la Schengen, oferind astfel undă verde integrării complete.
Participarea Austriei la summit a fost confirmată de Ministerul său de Interne, care a indicat că discuțiile cu România și Bulgaria sunt deja în desfășurare. Ministrul austriac Gerhard Karner a subliniat importanța unor măsuri clare și eficiente de securizare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, evidențiind că acesta este un element esențial pentru o decizie pozitivă.
Decizia așteptată pe 12 decembrie
Summitul din 22 noiembrie ar putea pregăti terenul pentru reuniunea Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI), programată pentru 12 decembrie, unde s-ar putea lua decizia finală cu privire la aderarea României și Bulgariei la Schengen. Este de așteptat ca Austria să condiționeze renunțarea la veto de un „pachet global clar” privind securitatea și controlul la frontiere, după cum a indicat Karner.
Austria și-a manifestat în ultimul an preocuparea față de valurile de migrație prin intermediul Balcanilor, iar un „pas intermediar” a fost deja făcut prin introducerea așa-numitului „Schengen Air” în aprilie 2024. Acesta a permis călătorilor aerieni din România și Bulgaria să intre mai ușor în spațiul Schengen, însă a fost condiționat de intensificarea măsurilor de securitate la frontierele terestre ale României și Bulgariei, inclusiv prin creșterea finanțării din partea Uniunii Europene.
Reducerea migrației și rezultatele favorabile ale măsurilor implementate
Statistici recente arată că măsurile de securitate implementate au avut un efect vizibil asupra migrației ilegale. În Austria, numărul de rețineri de migranți a scăzut semnificativ, de la 5.061 în septembrie 2023 la doar 840 în septembrie 2024, iar o scădere similară a fost observată și în Bulgaria (cu 46%) și în România (cu 10%).
Numărul cererilor de azil a înregistrat și el un declin marcant. În România, cererile de azil au scăzut cu 74%, iar în Bulgaria cu 43%. De asemenea, în cadrul regulamentului Dublin, cele două țări s-au angajat să preia solicitanții de azil care au fost înregistrați inițial pe teritoriul lor și care ulterior au ajuns în Austria.
Aceste evoluții pozitive par să fi contribuit la o schimbare de atitudine a Austriei, care ar putea renunța la blocarea aderării. Totuși, această decizie ar putea fi însoțită de cereri suplimentare, pentru a asigura menținerea controlului asupra migrației și securizarea frontierei externe a UE.