Toate cifrele arată optimiste pentru România. Cnform celei mai recente Actualizări Economice Regionale a Băncii Mondiale (ECA Economic Update) publicate marţi, economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans semnificativ în acest an.
Mai exact, economia țării ar urma să înregistreze în 2020 un avans de 4,3%, după o contracţie de 3,9% în 2020, pentru ca în 2022 creşterea economică să se situeze la 4,1%, arată Actualizările Economice Regionale a Băncii Mondiale (ECA Economic Update) publicate marţi.
Totodată, făcând o comparație cu luna ianuarie 2021, Banca Mondială prognoza că economia românească se va contracta cu 5% în 2020, dar va înregistra o relansare de 3,5% în 2021 şi de 4,1% în 2022.
Pe de altă parte, în luna iunie, în raportul cu privire la perspectivele economice globale, Banca Mondială estima că România va înregistra în acest an un avans al PIB de 6%, cu 2,5 puncte procentuale peste estimarea din ianuarie, urmând ca anul viitor să înregistreze o creştere de 4,5%, cu 0,4 puncte procentuale peste estimările anterioare.
De menționat este faptul că, spre deosebire de alte țări europe, economia României a întrecut estimările analiștilor. A fost înregistrată o evoluția mai bună decât toate anticipările, precizează Banca Mondială, contractându-se cu 3,9% în 2020.
Un răspuns fiscal proactiv, dar limitat, de 4,4% din PIB, a sprijinit firmele să-şi păstreze angajaţii şi a alimentat veniturile gospodăriilor. PIB-ul ar urma să se redreseze la 4,3% în acest an, sprijinit de avansul activităţii economice în semestrul doi din 2021. Sărăcia ar urma să crească pe termen scurt, deoarece impactul pandemiei de COVID-19 afectează sursele interne de venit şi remitenţele, conform datelor publicate marţi de Banca Mondială.
În ceea ce privește situația economică dinainte de pandemia de coronavirus, potrivit sursei citate, România s-a bucurat de un deceniu de creştere economică. Criza provocată de COVID-19 însă, a afectat activitatea economică şi veniturile gospodăriilor, expunând problemele structurale ale României, iar din punct de vedere istoric, politica fiscală a fost afectată.
Astfel, deficitul bugetar s-a situat în medie la 2,8% din PIB în perioada 2011 – 2019, iar creşterea medie a economiei a fost de 3,9% în perioada respectivă. Pe de altă parte, creşterea economică a fost solidă în pofida fundamentelor slabe.
Reacția Guvernului în fața crizei pandemice
Totodată, consumul privat ridicat, determinat parţial de creşterea nesustenabilă a salariilor, a dus la presiuni inflaţioniste şi la adâncirea deficitului de cont curent. Trebuie menționat faptul că, atât calitatea cât şi cantitatea pieţei muncii şi a capitalului, precum şi dinamicile mai lente ale productivităţii, au limitat potenţialul de creştere. Investiţiile private au rămas la un nivel ridicat, dar un sector financiar redus ca mărime limitează disponibilitatea finanţării pe termen lung.
Banca Mondială susține că Guvernul a avut un răspuns rapid în fața crizei economice declanșate de pandemia de coronavirus, furnizând stimulente fiscale de 4,4% din PIB în 2020. Este unul din cele mai scăzute niveluri din UE, reflectând spaţiul fiscal limitat.
Sursa citată precizează că în primul val al pandemiei, gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost mai puţin sprijinite de măsurile de răspuns fiscal, care s-a adresat mai mult celor care lucrau legal. Totodată, principala dificultate pe termen scurt este ţinerea sub control a crizei, limitarea consecinţelor sale economice, sociale şi în domeniul sănătăţii. Răspunsul Guvernului, alături de sprijinul UE, precum şi evoluţia campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării.
În același timp, reducerea deficitului, alături de reformele structurale, va reduce cheltuielile ineficiente şi va consolida finanţele publice, evitând majorarea semnificativă a datoriei publice pe termen mediu. Alte provocări vin din ratele istorice scăzute de absorbţie a fondurilor europene, ceea ce ridică întrebări privind capacitatea ţării de a profita de pe urma noilor fonduri de redresare.
Per total, în 2021, economia României se va redresa considerabil spun cei de la Banca Mondială, urmând să urce cu aproximativ 4,3% în 2021, pe fondul activităţii economice solide din semestrul doi din 2021. Consolidarea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare şi de răspunsul politic la crizele de sănătate, precum şi de evoluţiile din UE.
În ceea ce privește impactul măsurilor de stimulare adoptate la nivelul Uniunii Europene, Banca Mondială spune că acestea vor juca un rol critic în redresare, ţinând cont de spaţiul fiscal limitat. BNR va continua politica sa de relaxare cantitativă, sprijinind şi mai mult redresarea.
Problemele nu vor dispărea însă de tot Potrivit sursei citate, pe fondul revenirii creşterii, presiunile inflaţioniste şi cele asupra deficitului de cont curent ar urma să reapară, ceea ce va necesita un răspuns politic adecvat. O reducere substanţială a deficitului fiscal în 2021 este improbabilă, deoarece Guvernul va trebui să sprijine procesul de redresare al economiei.
De asemenea, pe termen mediu, deficitul va urma probabil o traiectorie descendentă, dar va rămâne probabil peste 3% din PIB. Adâncirea deficitului de cont curent va majora nivelul datoriei publice ca procent din PIB la 62,2% în 2023, de la 37,3% în 2019, deşi datoria publică rămâne una din cele mai scăzute din UE.
Banca Mondială mai spune că nici problema sărăciei nu va fi rezolvată prea curând, aceasta urmând să se mențină la un nivel ridicat, din cauza efectelor asupra veniturilor cu care se confruntă segmentele mai sărace ale populaţiei, sub forma pandemiei persistente, a anului agricol slab şi scăderii remitenţelor.