Filip Cârlea, director al Centrului pentru Energie Regenerabilă și Eficiență Energetică a declarat în ziua de joi că țara noastră îşi asigură, din resurse interne, necesarul de petrol în proporţie de aproape 40%.
România își asigură aproape 40% din necesarul de petrol cu resurse interne. Vești bune pentru sectorul energetic
Declarația lui Filip Cârlea a fost făcută la o conferinţă despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), organizată de Oxygen Events.
„Din resurse interne, România îşi asigură necesarul de petrol în proporţie de aproape 40%, iar necesarul de gaze naturale, de import, nu sunt mai mari de 20%”, a explicat directorul Centrului pentru Energie Regenerabilă și Eficiență Energetică
România are nevoie să fie eficientă pe timp de vară
De asemenea, acesta a subliniat și că România are nevoie să fie eficientă pe timp de vară, astfel încât să nu fie necesar importul pe timpul iernii.
„Să ne asigurăm că, pe timpul verii, când preţul gazelor este relativ scăzut sau destul de scăzut, facem acele stocări în depozitele de gaze. România are nişte depozite subterane de stocare gaze naturale de câteva miliarde, spre 4 miliarde de mc. Dacă acestea s-ar umple pe timpul verii la un preţ convenabil, pe timpul iernii practic n-am avea nevoie de import. Şi aşa, importul nu depăşeşte decât în momentele foarte grele, cum a fost iarna aceasta, 20%. Restul îl avem asigurat din resurse interne”, a menţionat Filip Cârlea.
Acesta a subliniat că sectorul energetic din România are potenţial de creştere pe termen mediu şi lung pentru că dispune de resurse de combustibil fosil neexploatat din Marea Neagră. De asemenea, există posibilitatea de creştere a energiei din resurse regenerabile.
În ceea ce priveşte „sancţiunile economice aplicate Rusiei şi stoparea eminentă a fluxului acesta a energiei”, Filip Cârlea a amintit că „două state vecine, Bulgaria şi Polonia nu mai primesc gaze din Rusia”.
„Polonia are puse la punct sistemele lor, ei sunt mult mai bine aşezaţi şi organizaţi pentru că au trecut la valorificarea, exploatarea în continuare a cărbunelui în condiţii de emisii de noxe extrem de reduse. Bulgaria, mai puţin. Trebuie să ne gândim că această sistare de gaze de la Gazprom ne afectează şi pe noi. După cum cunoaşteţi, transportul de gaze către Bulgaria se făcea prin România în partea de sud – şi aceasta contribuia cu nişte sume reprezentative la bugetul României”, a conchis Filip Cârlea.