România își va schimba banii, asta este clar. Țara noastră și-a asumat obligații clare în fața Uniunii Europene. Ȋnsă când va putea trece România efectiv la moneda Euro este încă subiect de dezbatere. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a explicat când va fi posibil acest lucru și care sunt măsurile ce ar trebui luate până atunci.
Când va putea trece România la Euro, potrivit lui Mugur Isărescu
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că instituția nu consideră că obiectivul de aderare la zona euro este fezabil în prezent. Potrivit lui, totul depinde de modul în care țara noastră va reuși să reducă deficitul public spre 3%.
„Banca Naţională nu consideră că în momentul actual obiectivul de a trece la zona euro este fezabil într-o anumită perspectivă, pentru că totul depinde de maniera în care ţara va reuşi cu politici corecte, consistente, să reducă deficitul public spre 3%.
Dacă asta se poate face în patru ani, în cinci ani, în şapte ani, probabil că atunci vom avea şi o trecere la Euro, nu mai devreme. Lucrurile sunt legate”, a declarat acesta, la audierile din Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.
Mugur Isărescu a mai afirmat că România nu poate să își atingă obiectivele, precum construirea de autostrăzi și atragerea de investiții, cu venituri bugetare mai mici de 30% din PIB.
Acest lucru ar putea fi realizat prin combaterea evaziunii fiscale, reducerea facilităților fiscale cât mai mult posibil și, de asemenea, printr-o voință politică fermă.
Fondul Monetar Internațional ne va cere să luăm anumite măsuri
Guvernatorul BNR a adăugat că Fondul Monetar Internațional se va întoarce și va solicita anumite măsuri. El a adăugat că România nu se află în situația de a încheia un acord cu FMI, având în vedere că datoria publică este sub 60%, ceea ce face ca un astfel de acord să nu fie o necesitate.
Este important, însă, să se realizeze reforma fiscală pentru a câștiga încrederea piețelor și a reduce costurile de finanțare.
„Nu văd cum s-ar putea reduce deficitul adus în norme europene sub 3% altfel decât prin combinaţia de măsuri pe o parte de cheltuieli şi pe o parte de venituri. Numai pe partea de cheltuieli rezonabil, oricine are posibilitatea să se uite la cifre, să facă nişte calcule, este imposibil. (…) Nu găsiţi ţară europeană, cu excepţia Irlandei, care e un caz cu totul specific, unde veniturile bugetare să fie sub 30%. (…)
Nu văd modelul în care aceasta ţară, care trebuie să mai facă şi autostrăzi şi investiţii şi aşa mai departe, poate să-şi găsească echilibrul cu venituri bugetare mai mici de 30%. Şi atunci trebuie crescute aceste venituri, pentru ca deficitul să se restrângă. Şi cum se pot face: unu – lichidarea evaziunii, doi – reducerea pe cât posibil a facilităţilor fiscale. (…)
Reducerea pe cât posibil a favoritismelor, a normelor, portiţelor prin care se acordă facilităţi fiscale. Şi ultima – trebuie hotărât legat de impozitare. Nu există să zic o imposibilitate aici. (…)
Fondul Monetar o să vină din nou şi o să ne pretindă. Nu suntem în situaţia de a face un acord cu FMI, n-avem câtuşi de puţin, datoria publică este sub 60%, deci acesta nu este o necesitate. Dar să facem reforma fiscală ca să ne creadă pieţele şi să se reducă costurile şi să se reducă costurile finanţării, asta da”, a explicat acesta.
Mugur Isărescu a menționat că există măsuri și opțiuni de măsuri care pot fi formulate. Potrivit lui, „e vorba de voinţă politică, de o decizie care categoric nu poate să fie luată într-un an electoral”.
Guvernatorul BNR este de părere că, pe de altă parte, firmele cu capital străin ar trebui să fie finanțate din România, prin intermediul băncilor, pentru a evita împrumuturile din afaceri externe. Acesta a subliniat că datoria externă privată a României ilustrează această situație, menționând că Dacia se împrumută parțial prin Renault.