Şi salariul minim creşte. Începând cu acest an angajatorul trebuie să-şi plătească angajaţii cu cel puţin 9,19 euro pe oră, cu 35 de cenţi mai mult decât până acum, scrie g4media.ro, care citează o analiză Deutsche Welle. La o cercetare superficială, Germania pare să stea bine la nivel european. Pe locul întâi se află în acest clasament Marele Ducat Luxemburg, care asigură un salariu minim de aproximativ 2.000 de euro lunar. Germania nu se apropie de această valoare, dar este departe de ţările europene aflate în coada listei.

În Germania un adult necăsătorit şi care nu are copii rămânea cu 1.110,50 de euro după plata impozitelor şi părţilor sociale, în condiţiile vechiului salariu minim, de 8,84 de euro pe oră. Este un venit mic. Numai 14,50 de euro îl plasează deasupra pragului oficial al sărăciei. Potrivit UE, un om este ameninţat de sărăcie dacă are la dispoziţie mai puţin de 60% din salariul mediu plătit în ţara sa. Pragul sărăciei măsoară aşadar o sărăcie relativă. Cine este sărac în Germania este sărac în comparaţie cu un german tipic. Dar în comparaţie cu un român tipic, de exemplu, el are la dispoziţie mult mai mulţi bani lună de lună.

Cu toate acestea, pragul sărăciei arată care este locul unui beneficiar de salariu minim în societatea în care trăieşte.

În ciuda majorării, beneficiarii de salariu minim sunt ameninţaţi de sărăcie. Baza analizei la nivel european este situaţia cea mai favorabilă în care se poate afla un beneficiar al salariului minim. Necăsătorit, fără copii, şi program de muncă întreg. În plus, se pleacă de la premisa că primeşte toate ajutoarele sociale la care are dreptul. Pe această bază calculează şi UE pragul sărăciei.

La nivel european, Germania se află pe locurile codaşe din acest punct de vedere. Numai Estonia şi Letonia au un rezultat şi mai slab. Acolo şi cei necăsătoriţi care lucrează cu program complet sunt consideraţi ameninţaţi de sărăcie. Şi în Luxemburg, ţara cu cel mai mare salariu minim, un angajat abia reuşeşte să treacă peste pragul sărăciei.

În fruntea noii liste se află însă România. Pragul sărăciei este calculat la un venit lunar de 137 de euro pentru o persoană care trăieşte singură. Salariul minim din România este însă dublu pentru un angajat cu program de lucru normal. Dar acest rezultat este numai aparent bun, fiindcă salariile sunt în general mici în ţară.

 

Sărăcia absolută este însă larg răspândită în România. Aproape o treime din populaţie nu-şi poate permite să-şi înlocuiască hainele uzate cu unele noi, potrivit datelor UE.

În România salariul minim a crescut masiv în ultimii ani. Începând din 2010 s-a triplat. Începând din 2019 angajaţii români au dreptul la minim 2.080 lei pe lună, echivalentul a circa 447 de euro. Aceste majorări au ridicat veniturile multor oameni care anterior câştigau şi mai puţin.

Între timp, România are cel mai ridicat procentaj din Europa de oameni care beneficiază de salariul minim. Potrivit unui raport al Eurofound, deja în 2017 patru din zece angajaţi beneficiau de salariul minim. Spre comparaţie, în Germania sunt retribuite cu salariul minim numai 3,6% din locurile de muncă existente, mai precis 1,4 milioane de locuri de muncă. Dar chiar dacă pare îngrijorător la prima vedere, un procentaj mare de beneficiari de salariu minim nu este neapărat ceva rău. În România, de pildă, aceasta arată că situaţia multor angajaţi s-a îmbunătăţit în ultimii ani.