Pentru o Românie Normală

Președintele Klaus Iohannis a câștigat anul trecut un nou loc pe scaunul prezidențial după ce a învins-o pe Viorica Dăncilă cu îndrăznețul slogan Pentru o Românie Normală, spun îndrăzneț atât din prisma acronimului cu tente erotice, cât și prin ideea propusă, de o Românie normală. Ce înseamnă normalitate în România? Normalitatea cui? A țării sau a oamenilor? A instituțiilor, a Guvernului or Parlamentului, sau a cetățenilor de rând?

Românii trăiesc deja într-o Românie normală pentru ei, o Românie care an de an se confruntă cu dezastre provocate de inundații în fiecare vară și toamnă, cu străzi asfaltate odată la 4 ani și cu șantiere care încep și nu se finalizează niciodată la termen. Trăim într-o Românie în care televizorul dictează și sunt ascultați doar cei care țipă mai tare și par mai șmecherași. Am primit atât de multe promisiuni încât nu mai credem în nimeni și nimic, nici măcar în coronavirus.

Între dezamăgire și speranță pentru viitor

Dacă la numărul de cazuri și de victime ale coronavirus stăm relativ în regulă, cu toate că în ultima perioadă pare să urmăm un trend ascendent, coronavirus și închiderea școlilor a lovit serios la capitolul Educație. Faptul că elevii au rămas acasă, de capul lor, fără sprijin educațional și cu puține resurse pentru școală la distanță, s-a văzut cel mai clar în rezultatele de la Bac. Se pare că tot cădem, fără să dăm semne de ridicare.

Pe zi ce trece devenim tot mai proști, ca nație, și nu o spun eu, o spun statisticile. Bacalaureatul din acest an a fost un adevărat dezastru, cu cea mai mică rată de promovabilitate din ultimii șase ani, 62,9%, cel puțin asta înaintea rezolvării contestațiilor. Procentul ar putea să crească, dacă lipsa de interes a unor profesori va fi scoasă la iveală de rezultatele contestațiilor. Mai mult, elevilor pare să li se fi pus bețe în roate, după ce depunerea cererilor online, anunțată cu surle și trâmbițe de Ministerul Educației Naționale, nu a fost disponibilă în toate liceele din România pe motiv că unele dintre ele nu și-au creat o adresă de mail dedidată depunerii contestațiilor, chiar dacă acest detaliu era inclus în ultimul ordin dat de ministrul Educației, cu o lună înainte de începerea examenelor, pe 21 mai.

Totuși, rezultatele slabe de la Bac puteau fi prezise cu ușurință încă de la finalul anului trecut, atunci când România a avut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testările PISA, evaluare care are loc o dată la trei ani și arată măsura în care elevii de 15-16 ani au abilități și cunoștințe pentru le putea aplica în viața de zi cu zi. De asemenea, și președintele Iohannis a ajuns la această concluzie cu proiectul România Educată, astfel că peste 40% dintre români sunt analfabeți funcționali. Mai mult, participarea la evaluarea PISA 2021 este incertă. Nu-i așa, dacă ne prostim, măcar să nu se afle. Cu toate acestea, măsurile pentru dezvoltarea educației și scăderea nivelului de analfabetism funcțional din România nu se văd încă la orizont, un orizont sumbru și incerct, atât pe plan mondial, dar mai ales pentru noi.

Românii, lăsați fără o mare parte din venituri în pandemie

O practică deosebit de uzitată în câmpul muncii din România a lovit serios în buzunarele românilor când țara a început să instaureze măsuri de prevenire a coronavirus și afacerile locale au început să se închidă rând pe rând. Conform statisticilor, unul din patru români primesc salariul minim pe economie. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, acest lucru se întâmplă doar în contracte, deoarece restul este primit „în mână”, la negru sau prin diferite bonusuri din vânzări sau targhet-uri. Astfel, mulți au suferit în aceste luni după ce au primit de la stat doar 75% din șomajul tehnic pentru salariul din contractul de muncă, cu toate că, uneori, primeau venituri duble de la angajatori. Măsura a venit doar pentru cei norocoși, deoarece cei cu ghinion au fost dați afară direct, încă de la primele semne ale pandemiei.

Coronavirus se simte doar în spitale

Odată cu ridicarea stării de urgență România a început ușor ușor să își revină. Cu toate acestea, mulți români nu cred în existența virusului, motiv pentru care nu se protejează. Am auzit părinți care le spuneau copiilor că pot intra în restaurant fără mască, că ei sunt mici și la ei nu se aplică legea. Am văzut ospătari și barmani care nu poartă măști deoarece este prea cald și nu le suportă. Mai mult, văd zi de zi oameni care poartă măștile, dar le țin sub bărbie sau doar pe gură, făcându-le practic ineficiente.

Coronavirus pare să se mai simtă acum doar în spitale, acolo unde ajung cazurile mai serioase și în statisticile anunțate în fiecare zi, la ora 13, de Grupul de Comunicare strategică. În restul țării nimeni nu mai vede pericolul. Oamenii de la sate spun că nu au bani de măști și că virusul nu ajunge oricum până la ei, iar cei de la orașe le poartă doar în supermarketuri și în mijloacele de transport în comun. Restul oamenilor vor dovada, pe pielea lor, că această boală există și este periculoasă. Când îi contrazici te întreabă dacă știi pe cineva care să fi suferit de COVID-19 și daca nu știi, te blochează și își confirmă lor că totul este o mare păcăleală mondială.

După ce a ploua cu amenzi în starea de urgență, autoritățile dau semne că au lăsat garda jos după relaxarea măsurilor și promit o mare relansare economică cu sprijinul UE. România pare să se afle în 2020 din nou la o răscruce, iar noi ne scăldăm, de zeci de ani încoace, doar între dezamăgire și speranță, mereu pregătiți de ce este mai rău.