Industria a fost şi în 2015 principala activitate economică în Uniunea Europeană, inclusiv în România, însă ţara noastră se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte scăderea contribuţiei agriculturii la valoarea adăugată brută în perioada 1995 – 2005, de la 19,2% până la 4,8%, arată datele publicate joi de Oficiul european de statistică (Eurostat). 

Pe de altă, România se situează pe primul loc în UE la creşterea contribuţiei sectorului administraţie publică, apărare, educaţie şi sănătate la valoarea adăugată brută în perioada 1995 – 2005, de la 6,1% până la 11,7%. 

Datele Eurostat, mai arată că industria este principalul angajator doar în Cehia, Polonia şi Slovenia, în timp ce în România această poziţie este ocupată de agricultură (26,6% din totalul locurilor de muncă). Aceasta deşi ponderea ocupată de agricultură în totalul locurilor de muncă a scăzut în România de la 42,4% în 1995 până la 26,6% în 2015, aceasta fiind cel mai mare declin înregistrat în rândul statelor membre. 

În paralel cu scăderea ponderii agriculturii în totalul locurilor de muncă, a crescut ponderea sectorului administraţie publică, apărare, educaţie şi sănătate în totalul locurilor de muncă. România a înregistrat cea mai mare creştere din UE la acest capitol, ponderea sectorului administraţie publică în totalul locurilor de muncă urcând de la 7,3% în 1995 până la 13,6% în 2015. În pofida avansului, România este totuşi pe ultimul loc în UE după ponderea sectorului administraţie publică în totalul locurilor de muncă, 13,6% în 2015 faţă de Suedia (33,5%), Belgia (30,6%), Danemarca (30,5%) şi Franţa (29,7%). 

România este deficitară în mod cronic în comerţul cu carne şi exportăm cel mai mult cereale şi oleaginoase, potrivit profesorului universitar doctor Toma Dinu, Decan la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Importurile agroalimentare au cres­cut de la 1,173 miliarde dolari în 2012 la 6,125 miliarde dolari în 2008 pentru a ajunge la 6,5 miliarde de dolari în 2015. Exporturile au crescut continuu de la 433,1 milioane dolari în 2002 la 7,15 miliarde de dolari în 2014. Deficitul comercial anual a crescut şi el în consecinţă de la 739,99 milioane dolari în 2002 la 3,037 miliarde dolari în 2008 pentru ca în anii 2013-2014 să devină pozitiv.  Criza a avut efect pozitiv asupra balanţei comerciale agroalimentare. Cumulat din 2013 s-a exportat în valoare de 22,9 miliarde de dolari din care 13,9 miliarde de dolari în UE (60,9%), cu o medie de 6,542 miliarde dolari/an. 36% din export sunt cereale, iar 50% sunt cereale şi oleaginoase.

Sunt şase grupe de produse agroalimentare cu disponibilităţi pentru export: cereale, seminţe de oleaginoase, tutun, animale vii, grăsimi şi uleuri, materiale pentru împletituri. Suntem deficiari pentru lapte, preparate diverse, cafea, ceai, băuturi, lichide alcoolice, legume, zahăr, carne, fructe. Deficitul total este de 256,5 milioane de dolari, media anuală fiind de 73,2 milioane de dolari. România este deficitară în mod cronic în comerţul cu carne. Deficitul a crescut de la 272 milioane de dolari în 2012 la 424 milioane de dolari în 2014.

Mentalitatea românilor contribuie şi ea la deficitul de balanţă comercială pentru că românul nu cumpără produse româneşti şi inoculează copiilor ideea că lucrul cu animelele este o meserie degradantă.

AGERPRES