Șeful UDMR, Kelemen Hunor, a încasat o lovitură dură din partea cui nu se așteptase. Liderul ungurilor din România a contestat crucea de piatră montată în Cimitirul militar international din Valea Uzului. Hunor spune că aceasta ar fi un simbol legionar, dar este contrazis chiar de către cei de la institutul Elie Wiesel.

„Săptămâna trecută domnul ministru Breaz a dat un aviz pentru valoarea artistică a crucii. Eu i-am spus doamnei Dăncilă că vom sesiza Institutul Ellie Wiesel, pentru că aceea este o cruce legionară”, a declarat Kelemen Hunor la Digi24.

Simbolistica pe care o are această cruce şi faptul că aceasta e un simbol folosit în România fără a avea vreo trimitere la mişcarea legionară au fost explicate de profesorul Marius Diaconescu. De asemenea, acesta puncta următoarele: „Concetăţenii noştri vor să aducă scandalul la alt nivel internaţional, nu doar între România şi Ungaria, dar vor să implice şi Uniunea Europeană, Statele Unite, Israelul etc.“.   La aproape două săptămâni de la declaraţia lui Kelemen Hunor a venit şi un răspuns de la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel“. „Simbolul este răspȃndit ȋn ȋntreaga Europă cu o frecvenţă sporită pe monumente funerare din Irlanda şi Scoţia. Ȋn Romȃnia se ȋntȃlneşte cu precădere ȋn zona Maramureşului, atȃt pe monumente funerare, cȃt şi pe porţile de lemn maramureşene”, se arată în răspunsul dat transparentnews.ro.

De asemenea, în ceea ce priveşte pretenţiile ridicate de Kelemen Hunor, Institutul „Elie Wiesel“ punctează că „în raport de cele arătate mai sus, crucea din cadrul ansamblului monumental din Valea Uzului, ȋntrucȃt se găseşte ȋntr-o necropolă creştină, nu se supune prevederilor OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvȃrşirea unor infracţiuni de genocid şi crime de război“.

La scurt timp după informaţiile referitoare la tema crucii de piatră, agenţia de stat ungară, MTI, publica o ştire cu titlul „Cimitirul militar din Valea Uzului – Potrivit unui studiu recent publicat, unii dintre soldaţii consideraţi a fi români nu au servit în armata română“. În articol se preciza că  un studiu recent de 27 de pagini „atrage atenţia asupra faptului că trei dintre cei şapte soldaţi care au fost menţionaţi în documentele româneşti cu nume şi prenume, şi care au fost consideraţi a fi români, nu au servit în armata română, iar cu privire la ceilalţi patru, încă nu au fost făcute publice date“.