România va avea nevoie de 15 miliarde de lei, anul viitor: reducerea CAS (5 miliarde de lei), tăierea deficitului cu 0,8% din PIB (5 miliarde de lei), cheltuieli pentru apărare (circa 2,5 miliarde lei) şi majorarea cofinanţării pentru fondurile europene (2,5 miliarde lei). Cum va fi abordată politica fiscal-bugetară: majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli?
În urmă cu o lună, Capital a analizat și prezentat programele prezidențiale ale celor mai importanți candidați.
Articolul îl puteți citi aici. Cum va fi economia din «programe» când se va lovi de realitate?
Vă prezentăm mai jos principalele direcții și viziuni economice din programul prezidențial al lui Klaus Iohannis, candidatul ACL, care a câștigat alegerile, conform rezultate parțiale anunțate de Biroul Electoral Central.
Klaus Iohannis: România lucrului bine făcut
_Revenirea TVA la 19%
_Economia liberală: competitivitate şi prosperitate
_Construirea unui nou model de dezvoltare economică, axat pe competitivitate
_Economia românească să nu mai fie construită prin şi în jurul bugetului statului
_Munca trebuie răsplătită şi stopată risipa banilor publici către diverse interese de scurtă durată ori populiste
_Trebuie să renască filosofia lucrului bine făcut, adică munca productivă
_Dezvoltarea clasei de mijloc, coloana vertebrală a unei națiuni și cel mai elocvent criteriu de prosperitate
_Regândirea rolului statului, prin restrângerea prezenţei sale în economie
_Stabilirea unei date clare de aderarea la zona euro, ca ancoră pentru disciplinarea politicilor economice
_Predictibilitate fiscală și legislativă
_Competitivitate fiscală: impozitarea redusă și simplificată
_Politica bugetară nu trebuie să conducă politica fiscală
_Atragerea de investiții majore în agricultură
“Alegerile prezidențiale din 2014 au loc la un sfert de secol după căderea comunismului în România. Acest lucru ne obligă nu doar la o analiză asupra celor 25 de ani scurși de la Revoluție, ci și la un demers care înseamnă desprinderea de trecut și reacțiile la el. Tot ceea ce s-a petrecut în această perioadă este deja istorie, o istorie din care avem datoria de a învăța, de a extrage concluziile necesare, dar care nu trebuie să ne restricționeze viitorul”, se menționează în preambulul programului de președinte al lui Klaus Iohannis.
În 2014, avem oportunitatea de a privi înainte și, îmbogățiți de experiența trecutului, de a răspunde la întrebările: “Ce vrem să construim pentru viitor?”, „Cum vrem să arate România următorilor 10 ani?”, „Cum vrem să funcționeze instituția prezidențială?” și, mai ales, „Cum putem răspundemai bine nevoilor cetățeanului?”, se mai scrie în sursa citată.
În programul prezidențial al lui Klaus Iohannis se arată că bilanțul celor 25 de ani arată cu totul altfel însă și este preponderant nemulțumitor atunci când ne raportăm la strategii sectoriale și politici publice cu impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. Este dezamăgitor în raport cu așteptările cetățenilor și cu potențialul real de dezvoltare al țării.
“La mai bine de două decenii de la căderea comunismului, deși există mecanisme concurențiale de piață, economia României nu este încă una competitivă. Ea a rămas tributară unor practici și mentalități din trecut, legate în special de prevalența statului în raport cu cetățeanul, cu mediul privat, cu contribuabilul în general. Dincolo de criza economică și de influențele globalizării, economia românească suferă de impredictibilitate, de lipsa unei direcții pe termen lung și a unei viziuni clare. Principiul pașilor mărunți și al măsurilor punctuale, în special motivate electoral, pare să fi fost regula după care s-au decis politicile fiscale și economice în România postcomunistă”, se scrie în sursa citată.
Ce se mai scrie în preambulul programului
Românii au nevoie de predictibilitate și de mai puține schimbări politice care, foarte adesea, s-au limitat doar la înlocuirea „oamenilor lor” cu „oamenii noștri”. Reforma educației, a sănătății, a administrației, a sistemului de pensii au fost mereu obiective afirmate de toate guvernele, dar pașii concreți făcuți au fost fie insuficienți, fie de scurtă durată. Ce s-a construit sub o guvernare s-a distrus sub următoarea, în principal, din considerente politice și electorale. O reformă profundă și coerentă ar fi adus certe beneficii celor cărora i se adresează (cadrelor didactice și elevilor, celor care au nevoie de asistență medicală, funcționarilor publici, pensionarilor etc.) și nu celor care au anunțat-o, aplicat-o și, eventual, care au avut beneficii personale sau politice de pe urma ei.
Încă din primii ani ai tranziției, cheltuirea ineficientă și adesea irațională a banilor publici, precum și corupția au devenit fenomene curente, care s-au extins și au afectat semnificativ performanța guvernărilor și, mai ales, încrederea cetățenilor în instituțiile publice, în capacitatea lor de a opera în interesul public, cu rezultate care să se resimtă asupra nivelului de trai al fiecărui individ.
VIZIUNEA PROGRAMULUI: România trebuie să devină o țară mai sigură, cu o economie durabilă și competitivă și servicii publice adaptate nevoilor cetățeanului.