Șeful Executivului, Marcel Ciolacu, i-a anunțat pe cetățenii români că, pentru prima oară, România a evitat, prin investiţii majore în infrastructură, să nu intre într-o recesiune economică în 2023. În 2024, însă, după cum ne arată cifrele,va avea cea de-a doua creştere economică din Europa.
În 2023, România a reușit să evite intrarea în recesiune economică
România a reușit să evite intrarea în recesiune economică, anul trecut, datorită investițiilor majore în infrastructură. Conform datelor furnizate de autoritățile financiare, Banca Mondială și Comisia Europeană, țara va înregistra cea de-a doua cea mai mare creștere economică din Europa în acest an.
Deși inflația a început să se stabilizeze în Europa, există îngrijorări legate de importarea sa în România. Aproximativ 12 state din Uniunea Europeană se confruntă cu deficite excesive. Este posibil să asistăm la o creștere economică determinată atât de investiții, cât și de consum.
Acest lucru este susținut de majorarea pensiilor cu 13,8%, din care o parte semnificativă este cheltuită imediat de către persoanele vârstnice, contribuind astfel la stimularea consumului.
Ministerul Transporturilor are în derulare programe multianuale în valoare de aproximativ 271 de miliarde de euro. Din cele 46 de miliarde de euro disponibile în exercițiul financiar actual, 24 de miliarde de euro au fost deja contractate, dintre care 10 miliarde de euro sunt destinate infrastructurii de transport. Investițiile în infrastructură au un impact semnificativ asupra economiei, stimulând creșterea economică.
Una dintre cele mai mari provocări este digitalizarea Fiscului
Premierul României a subliniat existența unei discrepanțe semnificative între potențialul României în domeniul IT, cu cei mai buni specialiști din Europa și cu companii americane care angajează cei mai mulți oameni în țară, și nivelul actual al digitalizării în sectorul public, care rămâne în urmă.
Una dintre cele mai mari provocări este să aducă digitalizarea la ANAF pentru prima oară în ultimii 30 de ani. Este crucial să se ofere Executivului instrumente digitale pentru a lua decizii în timp real, în special în ceea ce privește gestionarea riscului fiscal.
Nu există o digitalizare adecvată la CNAS
Referitor la sistemul de sănătate, el a indicat că, deși cheltuielile au crescut semnificativ, rămân probleme deoarece nu există o digitalizare adecvată la CNAS, ceea ce împiedică o gestionare eficientă a resurselor și o alocare adecvată a acestora.
Marcel Ciolacu a criticat lipsa de claritate în programele naționale privind direcția și investițiile financiare. Potrivit lui, stabilitatea politică și guvernamentală este esențială pentru a permite dezvoltarea unui parteneriat solid între mediul de afaceri și Guvernul de la București.
A remarcat că există o stabilizare în administrația locală care se desfășoară la intervale de patru ani. Totuși, această abordare nu poate continua. În contextul provocărilor regionale, de securitate, energetice și economice din România, precum și a schimbărilor legislative și de viziune în Europa, este crucial să abordăm noul exercițiu financiar cu o stabilitate politică semnificativă.
După alegerile europarlamentare, se așteaptă o nouă viziune în Europa, cu implicarea noii Comisii Europene, a Parlamentului European și a Consiliului European. Strategiile adoptate acum cinci ani ar putea să nu mai fie adecvate pentru realitățile actuală. Dacă Europa continuă pe aceeași linie, ar putea rămâne în urmă. Este necesar să se găsească un echilibru între stabilizare și adaptare la schimbările în curs.