Economia românească nu a fost atinsă de evoluţiile de pe plan mondial, în condiţiile în care niciodată nu am fost conectaţi mai mult ca acum cu restul lumii.

Primul semestru din acest an a fost unul dintre cele mai grele pentru economia mondială a ultimilor 20 de ani. În Uniunea Europeană s-a înregistrat, pentru prima oară după 13 ani, un trimestru cu scădere economică, SUA sunt şi ele cu un picior în recesiune. Preţul petrolului a ajuns, lunile trecute, la un nivel de neimaginat în urmă cu doar trei ani, scumpirea alimentelor a readus în discuţie problema foametei pe zone întinse ale planetei. Cam aşa au stat lucrurile în lume în primele şase luni din 2008. Ce s-a întåmplat în Romånia? S-a înregistrat cea mai mare creştere semestrială din istorie: 8,6%.

Practic, economia romånească nu a fost atinsă de evoluţiile de pe plan mondial, în condiţiile în care niciodată nu am fost conectaţi mai mult ca acum cu restul lumii. S-a vorbit mult despre anul agricol bun, dar cifrele referitoare la recolta de gråu sau de porumb nu sunt prinse în datele primului semestru. Ce prognoze făceau analiştii străini sau agenţiile de rating? Aterizare dură a economiei romåneşti, reducere drastică a creşterii economice, posibilă recesiune. Comentatori romåni, fără teamă de ridicol, recită de ani de zile acelaşi refren, „creşterea este nesustenabilă“, dau în continuare cu graţie cu båta în baltă, în timp ce economia îşi vede de treabă.

Tot în acest interval, în care investitorii din toată lumea aveau ariciul în buzunar, s-au înregistrat investiţii străine de aproape cinci miliarde de euro, cu şanse ca această sumă să se dubleze pånă la sfårşitul anului. Adică tot cam atåt cåt totalizau investiţiile cumulate în mai mult de un deceniu. Iar investiţiile de acum sunt garanţia creşterilor viitoare. De ce s-a înregistrat această evoluţie surprinzătoare? A luat guvernul Tăriceanu vreo decizie miraculoasă în urmă cu şapte-opt luni? Nici vorbă! Acum se culeg roadele măsurilor luate în 2005, mai ales introducerea cotei unice. Efectele revoluţiei fiscale din 2005 sunt acum, ca să zic aşa, plenare. Aceasta e perioada de maturitate a cotei unice. Dar şi a încrederii pe care investitorii continuă să o aibă în viitorul economiei romåneşti. Şi totuşi, exact în această perioadă, cel mai sensibil barometru, bursa de valori, traversează cea mai neagră perioadă din ultimii zece ani. E, poate, un paradox, dar piaţa are logica ei. Bursa a fost singurul domeniu în care criza mondială s-a resimţit din plin, dovedindu-se veriga slabă a economiei.

În astfel de momente, întrebarea care se pune adesea este: dar romånul de rånd s-a bucurat de această creştere? Răspunsul este un mare DA. Argumente sunt multe. Aş da doar o singură cifră, care a trecut neobservată şi nu a fost temă de talk-show-uri: aproape un milion de romåni şi-au petrecut concediul în străinătate în acest an. O cifră absolut impresionantă, care sintetizează, ne convine sau nu, nivelul mediu de trai al romånului. Dar criza mondială încă nu a trecut. Cåştigători vor fi cei care rămån prudenţi şi precauţi chiar în momente în care ar putea să exulte…