Într-un interviu acordat pentru BBC, Bogdan Aurescu anunță că România i-a transmis din nou Rusiei că baza de la Deveselu nu reprezintă o amenințare. Tototdată, șeful diplomației române a mai subliniat faptul că este de părere că încă mai e timp pentru ca diplomația să rezolve situația tensionată de la granița Ucrainei cu Rusia.
El a adăugat că speră ca războiul să nu înceapă, adăugând că Rusia ar trebui să înțeleagă că un astfel de conflict nu ar fi în interesul ei. Ministrul de Externe a mai menționat că încă este loc pentru diplomație, iar această ocazie trebuei folosită la maximum.
„Sperăm că nu va începe războiul. Acesta este obiectivul principal al eforturilor diplomatice actuale. Sperăm ca Rusia să înțeleagă că este în propriul interes să nu înceapă un conflict.
Încă mai este loc pentru diplomație și ar trebui să folosim la maximum această ocazie. Scutul de la Deveselu nu are capacități ofensive, are doar rol de apărare, nu poate fi dotat cu rachete ofensive precum Tomahawk”, a spus ministrul de Externe pentru sursa citată.
Totodată, el a adăugat că România a sugerat deja Rusiei faptul că nu există rachete ofensive pe teritoriul României.
Ce a propus România Rusiei
„Noi i-am sugerat deja Rusiei posibilitatea punerii în aplicare a unui mecanism transparent, pentru a verifica și a se convinge că nu există rachete ofensive pe teritoriul României. Desigur, am sugerat ca acest mecanism să se bazeze pe reciprocitate”, a transmis ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în cadrul unui interviu oferit BBC.
În ceea ce privește situația din România, Bogdan Aurescu a ținut să le transmită românilor că la momentul actual nu există niciun pericol ca România să fie atrasă într-un conflict militar cu Federaţia Rusă, astfel că nu ar trebui să fie speriați de această ipoteză.
Ministrul de Externe susține că România este pregătită pentru orice fel de răspuns însă speră în continuare ca Rusia să nu își dorească acest lucru.
„Ne-am pregătit deja pentru acest răspuns şi el va fi în termeni în care eu sper că Federaţia Rusă trebuie să fie conştientă că nu-şi doreşte un astfel de răspuns. Este vorba de un răspuns din partea NATO pe de o parte, printr-o consolidare proporţională, dar consistentă a flancului estic, pe de altă parte răspunsul este reprezentat de o reacţie a Uniunii Europene printr-un pachet foarte robust, foarte substanţial de sancţiuni”, a spus ministrul.
