„Proiectul SMR continuă. Suntem în derularea fazei Feed 2 la Doiceşti, unde avem atât evaluări de amplasament în curs de derulare, cât şi dezvoltarea proiectului centralei aferent grid-ului nostru.

Pregătim realizarea studiilor de fezabilitate şi de bancabilitate care pot substanţia o decizie de investiţie şi de a înainta, paşii următori. În momentul în care vom avea toate elementele gata, le vom supune aprobării acţionarilor pentru o decizie finală”, a explicat Cosmin Ghiţă.

Directorul Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, a subliniat că dezvoltarea unor astfel de centrale reprezintă o oportunitate destul de amplă, întrucât la nivelul Uniunii Europene, dacă se menţin ţintele de decarbonare asumate, şi chiar în contextul în care nu se menţin, dar foarte multe dintre centralele care folosesc cărbune vor ajunge al finalul exploatării, va trebui înlocuită această sursă de energie cu un alt tip de producţie, care să poată livra energie în bandă şi să poată intra destul de repede în sistem pentru a putea oferi servicii de reglaj şi anumite condiţii de livrare.

„Adică să îndeplinească acele funcţiuni pe care centralele pe cărbune le îndeplineau. (… ) În momentul de faţă, având în vedere toate tipurile de energie, aceste funcţiuni sunt cel mai bine replicate prin intermediul acestei tehnologii nucleare, care poate oferi o soluţie foarte bună”, a precizat directorul Nuclearelectrica.

Energia nucleară nu e dependentă de mai nimic, punctează Cosmin Ghiță

Potrivit acestuia, în producţia de energie nucleară există „un supliment” de securitate energetică, datorită faptului că aceasta este rezilientă, nu este dependentă de condiţiile meteo, dependenţele sale fiind cât mai scăzute.

Ghiță a declarat că energia nucleară are rolul de a completa celelalte tipuri de energie existente în prezent. El a subliniat că, pentru a face față cererii de energie electrică prognozată spre finalul acestui deceniu și în cel următor – în special în contextul dezvoltării centrelor de date, cunoscute pentru consumul ridicat de energie, alături de programele de industrializare promovate la nivel guvernamental – va fi nevoie de un excedent de energie electrică. Potrivit acestuia, acest surplus nu poate fi asigurat de o singură sursă, motiv pentru care este necesar un mix energetic.

În cadrul acestui mix, Cosmin Ghiţă a apreciat că centralele nucleare de talie mare ar putea reprezenta o „coloană vertebrală” a sistemului energetic, oferind stabilitate. Totodată, el a menționat că reactoarele modulare mici (SMR) ar putea prelua funcțiile îndeplinite anterior de centralele pe cărbune, mai ales într-un sistem energetic care devine tot mai volatil din cauza ponderii crescute a surselor regenerabile.

Energia nucleară doar completează

„Energia nucleară vine să completeze alte tipuri de energie pe care noi le avem în momentul de faţă. Pentru a putea face faţă întregului necesar de energie electrică care se prognozează a fi consumat către finele decadei şi în decada următoare, mai ales dacă luăm în calcul şi fenomenul centrelor de date, care sunt puternic energointensive, programele de industrializare, care sunt în momentul de faţă promovate la nivel guvernamental şi alte elemente, vom avea nevoie de un excedent de energie electrică şi acest lucru nu poate fi realizat doar de o singura sursă.

De aceea avem nevoie de un mix, şi în acest mix centralele de talie mare nucleare le văd ca putând reprezenta o bandă, o coloană vertebrală a sistemului energetic, şi centralele de tip SMR pot veni în a aduce acele funcţiuni pe care le îndeplineau centralele pe cărbune într-un sistem care poate fi un pic mai volatil datorită unei amprente mai mari a surselor de energie de producţie de energie din regenerabile”, a mai afirmat Cosmin Ghiţă.

În acest context, el a menţionat că Nuclearelectrica este angrenată într-un proiect destul de amplu de dezvoltare şi pe fondul ţintelor de decarbonare asumate de ţara noastră, prin care se încearcă livrarea a aproximativ 2.000 de MW de energie curată instalaţi până la finele decadei, sau cel puţin până în 2032.

Cosmin Ghiță a precizat, în cadrul Forumului Energiei, că proiectele menționate de el vizează extinderea capacității de producție. Printre acestea, el a enumerat unitățile 3 și 4, proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni, precum și proiectul de retehnologizare, care ar permite prelungirea duratei de viață a Unității 1 cu încă 30 de ani.

Vine și o o instalație de detritiere

În plus față de aceste inițiative, Ghiță a adăugat că se are în vedere și o instalație de detritiere, menită să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de pe platforma CNE Cernavodă.

Totodată, el a subliniat importanța unor proiecte destinate sectorului medical, prin dezvoltarea producției de izotopi medicali.