Dobânda de politică monetară va scădea într-un ritm decelerat până la atingerea unui prag minim în anul 2011, a declarat, pentru Agerpres, Ion Dobrică, director executiv - Divizia Controlling şi Trezorerie a Băncii Comerciale Carpatica (BCC).
‘Ne aşteptam la o scădere a acesteia (a dobânzii de politică monetară n.r.), mai ales că prognozele de inflaţie sunt scăzute. Estimarea noastră este că dobânda de politică monetară va scădea într-un ritm decelerat până la atingerea unui prag minim’, a spus Dobrică.
Potrivit acestuia, piaţa bancară românească va putea fi condusă de volume de credite noi, ceea ce va face ca o creştere de 10% să nu fie dificil de obţinut.
‘Anul 2010 a fost mişcat nu de creditare, ci de căutarea de soluţii pentru rezolvarea problemelor creditelor neperformante, respectiv de reechilibrarea, din punct de vedere economic-financiar, a portofoliilor de clienţi puternic afectaţi de criză. Pe urmă, spre final de an, au apărut primele semne de fuziuni, achiziţii. Au fost şi schimbări importante la nivel de management superior, băncile încercând şi o reorganizare teritorială, eficientizând reţeaua’, a afirmat Dobrică.
Întrebat fiind cum va arăta România în 2011 acesta a precizat că, ‘tonul oricărui reviriment este dat de economiile puternice din Europa. Îl vedem ca unica şansă de a avea un an 2011 pozitiv în România. Însă, şi aici există riscul unui şoc ce poate fi indus construcţiei europene de către problemele deficitelor bugetare ale unor ţări. Capitalizarea BCE (Banca Centrală Europeană n.r.), iniţiată de Germania, este un semnal de încredere pe care Berlinul îl oferă celor neîncrezători în forţa uniunii monetare şi economice europene’.
Referitor la eligibilitatea ţării noastre de a adopta euro în 2015, Dobrică a subliniat că criteriile de convergenţă sunt ţinte dificile, mai ales în aceste vremuri.
‘Nu trebuie însă lăsate de izbelişte, iar cei care guvernează politica fiscală şi monetară trebuie să şi le propună în actul lor de conducere. Este riscantă o previziune în acest sens, având în vedere termenul lung de timp şi impredictibilitatea mediului economic. Există totuşi şi avantaje în avea propria monedă. Prin urmare, nu cred că trebuie să ne propunem termene ambiţioase, ci realiste, iar trecerea să fie făcută fără sacrificii majore din partea populaţiei. Putem sa urmărim de pe margine modul în care se pregăteşte Polonia de adoptarea euro, mai ales că a avut şi are o economie performantă şi mult mai apropiată de Vest decât România. Nu avem decât de învăţat din experimentul polonez’, mai spune oficialul băncii Carpatica.
În opinia acestuia, România nu ar fi putut avea creştere economică în 2010.
‘Motoarele creşterii economice în România au fost reprezentate în anii anteriori de performanţele sectorului imobiliar şi de goana după consum. Regresul lor trebuia compensat prin creşteri ale ramurii industriale, o mai mare deschidere către piaţa externă (exporturi) şi un an bun în agricultură’, a explicat Dobrică.
El a menţionat că, la toate acestea, trebuia să adăugăm şi ‘ingredientul’ conexiunii cu economia globală (mai bine spus europeană) şi modul în care efectele de creştere ale economiilor europene se translatează asupra celei româneşti (specialiştii afirmă că există o întârziere de 6-9 luni).
‘Prin urmare, cumulate aceste aspecte, răspunsul este negativ (n.r. – România nu ar fi putut avea o creştere economică), mai ales că anul a început cu un oarecare blocaj financiar în relaţia cu statul, ipoteze de majorare a unor impozite, lucruri care au ‘speriat’ şi puţinii investitori existenţi pe piaţă’, a mai spus reprezentantul BCC.
El a explicat că o creştere bazată pe consum era puţin probabilă, în special din cauza creşterii şomajului prin ajustările făcute de sectorul privat, şi mai târziu de cel bugetar, prin măsurile de blocare de noi angajări şi tăieri de salarii.
‘Singura modalitate reală de creştere ar fi fost dată de creşterea productivităţii, de înglobarea în fiecare produs finit a materiei prime şi a tehnicii româneşti, de modul în care ne exploatăm resursele şi bogăţiile naturale, de modul în care ne vindem marfa, nu la noi în ţară, ci în afara graniţelor, de modul în care este construit bugetul de stat (instrument puternic fiscal şi de direcţionare a politicii economice a unei ţări), de modul în care omul politic întelege să comunice un mesaj clar şi de încredere investitorilor, uitând de propriile interese şi de adversari etc. Sunt prea multe variabile, şi în conservatorismul care îmi caracterizează raţionamentul profesional, nu cred că aveam în 2010 şansa de a avea indicatorul PIB pe creştere’creştere’, a conchis Dobrică.
SURSA: Agerpres