"Legat de sistemul de asigurare contra calamităţilor, cred că lipsa unei legi care să înlocuiască Legea 381 din 2002, care a fost abrogată( este vorba de Legea privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, prin care statul subvenționa o parte din primele de asigurare-n.red), este un punct slab şi cred chiar că poate să coste bugetul de stat mult mai mult decât l-ar costa dacă ar exista o legislaţie în perspectiva asta”- a declarat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, joi, la conferința Mediafax Talks about Agriculture. "Deci, cred că, dacă ar fi gândit anul acesta, până anul viitor, o legislaţie, probabil şi inspirându-se din exemple positive, mai ales din ţări din sudul UE, unde apar destul de des astfel de situaţii de secetă sau de inundaţii, ca Portugalia, Spania, Franţa, Italia, s-ar putea gândi un sistem care să presupună un fond creat de stat sau un fond mixt, inclusiv cu participarea producătorilor agricoli şi a firmelor de asigurare”, a spus Cioloş.

O soluție- înființarea unor fonduri mutuale

Potrivit Mediafax, oficialul UE a explicat că, după 2014, o parte din aceste costuri pentru culturile calamitate ar putea fi acoperite din fondurile de dezvoltare rurală, în sensul că, dacă există un astfel de fond mutual, creat de exemplu de o asociaţie de producători, în situaţii de calamitate, la o sumă plătită de acest fond mutual, la un euro s-ar putea suplimenta, din programul de dezvoltare rurală, cu un procent de 60-70% din bani europeni. "Deci, fondul ar plăti un euro şi agricultorul ar primi 1,60 euro", a arătat Cioloş. El a subliniat că lipsa unei legi în acest domeniu poate să coste bugetul de stat mai mult decât existenţa ei. ”Nu ştiu dacă o să curgă din 2014 cu bani, dar, cu siguranţă, se vor finanţa astfel de fonduri mutual, constituite de stat sau mixte, care să compenseze astfel de pierderi în situaţii de calamitate, situaţii în care asigurările private nu compensează", a spus comisarul european.

Fonduri europene pentru reabilitarea sistemului de irigații

Pe de altă parte, Cioloş a arătat că din 2014 agricultorii români ar putea beneficia, pentru conectarea la infrastructura de irigaţii, de finanţare europeană nerambursabilă, atât prin fondul de dezvoltare rurală, cât şi din fondurile structurale. "Legat de sistemul de irigaţii, vreau să confirm discuţiile pe care le-am avut cu domnul ministru Daniel Constantin şi cu domnul prim-ministru şi, într-adevăr, cred că, dacă România se pregăteşte din timp, din 2014 încolo poate să fie finanţat sistemul de irigaţii şi din fondurile de dezvoltare rurală, pentru partea de conectare a agricultorilor la reţeaua de irigaţii, şi din fondurile structurale. Am avut o discuţie și cu comisarul Johannes Hahn, care se ocupă de politica de coeziune şi ar putea România să fie acceptată cu prioritatea aceasta şi, deci, din fondurile structurale să finanţeze şi infrastructura de irigaţii", a mai spus Cioloş

MADR solicită UE creșterea fondurilor alocate agricultorilor români

România solicită Comisiei Europene să ia în calcul prin noua Politică Agricolă Comună o suprafaţă agricolă de 12 milioane de hectare pentru care se calculează alocări financiare din fonduri europene, faţă de 7 milioane de hectare, cât s-a stabilit la aderarea în UE, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, citat de Mediafax.  "România are câteva solicitări pentru Politica Agricolă Comună. Cred că ar fi bine ca România să obţină un pachet mult mai mare, mult mai bun. Astfel, România şi-a exprimat dorinţa de a se recalcula alocarea financiară, prin luarea în calcul a unei suprafeţe agricole ceva mai mari. În momentul aderării, pentru România a fost luată în calcul o suprafaţă agricolă de 7 milioane de hectare, dar noi, an de an, am plătit(drept subvenții-n.red) pentru suprafețe cuprinse între 8,6 şi 9,6 milioane de hectare", a afirmat ministrul Agriculturii, joi, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture. El a afirmat că având în vedere potenţialul României, Guvernul solicită ca în noua Politică Agricolă Comună, pentru perioada 2014-2021, să se calculeze o suprafaţă agricolă de 12 milioane de hectare. "Pe de altă parte, există dorinţa ca plata care se va acorda pe suprafaţă, din 2014, să crească. În momdntul de faţă, România se află la 75%  ca sumă de referinţă din media Uniunii Europene, vis-a-vis de plăţile pe suprafaţă", a menţionat Constantin. El a explicat că, în România, un fermier primeşte 180 de euro pe hectar, față de media europeană, care este de 270 de euro pe hectar. Propunerea iniţială, agreată prin tratatul de aderare, este ca, în 2016,  România să ajungă la 90% din media UE. "Propunerea noastră este ca, la 1 ianuarie 2014, suma primită să crească cu două treimi din diferenţa de până la 100%. Ne dorim ca, într-o perioadă cât mai scurtă de timp, România să recupereze acea diferenţă, care creează un dezavantaj competiţional vis-a-vis de fermierii din UE", a mai afirmat Constantin.