Acest sector al fashion-ului, moda sustenabilă, urmărește abordarea provocărilor sociale și de mediu asociate cu practicile tradiționale din industrie, precum poluarea, deșeurile, exploatarea lucrătorilor.
Întreprinderi pentru susținerea mediului înconjurător
De la an la an apar servicii, produse, afaceri și proiecte ce ajută oamenii să devină mai responsabili și sustenabili cu mediul înconjurător. REDU, un proiect dezvoltat sub forma unei întreprinderi sociale ce transformă deșeurile în noi resurse într-un mod creativ, este unul dintre ele.
Alături de fondatoarea și catalizatorul proiectului de slow fashion din România, Anca Elena Chirilă Gheorghică, am discutat despre moda sustenabilă, despre impactul industriei asupra mediului, dar și despre costurile articolelor realizate din materiale reciclate. De asemenea, ea deține și funcția și titlul de coordonator, respectiv co-fondator al Organizației Mai bine, ce contribuie la dezvoltarea durabilă a comunității locale prin implementarea de proiecte cu o abordare holistică.
Moda sustenabilă este extrem de importantă întrucât este recunoscută ca unul dintre factorii esențiali pentru atenuarea schimbărilor climatice.
Oamenii nu merg neapărat după această idee. Se consumă din ce în ce mai mult. Numărul articolelor pe care le cumpără consumatorul mediu s-a majorat cu 60% în perioada 2000 și 2014. Producția articolelor de poliester a crescut de la 20 de milioane de tone în 2000 la 60 de milioane de tone în 2018. Se așteaptă ca aceasta să depășească 90 de milioane în 2030. Potrivit datelor de la Fashion Transparency Index, producția de poliester a fost responsabilă pentru peste 700 de milioane de tone de dioxid de carbon. Acesta este echivalentul valorii emisiilor anuale de gaze cu efect de seră a 180 de centrale pe bază de cărbune.
Consumul mare se produce din cauza calității produselor
Anca Elena Chirilă Gheorghică ne-a spus faptul că noi consumăm de 10 ori mai mult decât părinții noștri și aruncăm mult mai repede o haină.
Fibrele sintetice combinate reprezintă 69% din toate materialele folosite în industria textilă. Se preconizează că această valoare va ajunge la 75% până în anul 2030. De asemenea, doar 27% dintre brandurile de haine prezintă împărțirea fibrelor obținute anual. Astfel, nu se poate prezenta exact care este „vinovatul” pentru cea mai mare utilizare de materiale sintetice și pentru încălcarea normelor de mediu. În Uniunea Europeană, consumul de textile reprezintă al patrulea impact negativ asupra mediului, primele locuri fiind ocupate de gazele cu efect de seră, încălzirea globală și de consumul excesiv al resurselor. Conform datelor, 5,8 milioane de tone de textile sunt aruncate în fiecare an în UE, echivalentul a 11 kilograme pe persoană, conform fashionrevolution.org.
Anca a transmis că acest nivel ridicat de consum se produce și din cauza costurilor mici, existând așa numita goană după prețuri reduse: „ceea ce face ca oamenii să-și permită să le schimbe mult mai des”. Mai mult, un impact este adus și de faptul că persoanele, în prezent, nu mai apreciază hainele cum o făceau generațiile anterioare.
Viitorul pentru moda sustenabilă nu are o strategie în România
Drumul către un viitor mai sustenabil în industria de fashion este mai mult adoptat în străinătate decât în România. Nu există susținere la nivel național, nefiind programe implementate în acest sens. Sunt fonduri europene ce sprijină astfel de întreprinderi, cu preponderență în zona de Vest a Europei.
Există o strategie la nivelul Uniunii Europene pentru textile durabile și circulare. Se creează un sector textil mai ecologic, scopul fiind o schimbare majoră în interiorul industriei, dar și în rândul consumatorilor. Se realizează un ecosistem durabil, complet nou pentru textile până la finele deceniului actual. Se are în vedere întregul ciclu de viață al materialelor textile, dar și consumul acestora de către oameni.
Cu toate că se încearcă îndreptarea spre un viitor mai sustenabil, coordonatul REDU mi-a spus că încă suntem departe de conștientizarea reală, care să se transpună în schimbări comportamentale la consumatori, scrie infofinanciar.ro.
Preț mare sau preț corect?
În momentul în care se va face trecerea spre folosirea unor materiale naturale pentru realizarea articolelor va fi resimțit un impact în puterea de vânzare și de cumpărare.
„Nu este corect să folosim termenul un preț scump. Una este un preț scump, una este un preț real, corect. Industria modei este cea mai faimoasă pentru sclavia modernă, pentru practicile acesteia. Plătim atât de puțin pentru haine, pentru că oamenii nu sunt plătiți, lucrează în condiții cu totul inumane. De asta plătim atât de puțin. Dacă ar fi prețul corect pentru haine am cumpăra mai rar și am ține mai mult și le-am arunca mai rău.”, mi-a spus Anca.
Este fals, atât în cazul textilelor, dar și al alimentelor, când se spune că se plătește mai mult pentru produsele bio. Asemeni industriei de îmbrăcăminte, și la hrană, există o risipă imensă. Doar în Uniunea Europeană, se generează anual peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare. Conform Eurostat, valoarea de piața asociată este estimată la 132 de miliarde de euro.
„Dacă consumatorii ar consuma mai puțin, mai conștient și mai ecologic, ar fi și mai economic. Nu este întâmplător că ecologia și economia au aceeași rădăcină „eco”, mi-a spus Anca Elena Chirilă Gheorghică.
Despre REDU și Organizația Mai Bine
REDU a început în organizația Mai Bine, ce a fost creată inițial pentru a contribui la dezvoltarea sustenabilă în Iași, existând, însă, acțiuni la nivel național și european. Firul conductor al organizației este promovarea consumului etic, sustenabil printre alte arii de acțiune. Anca a spus că și-a dat seama că trebuie să ofere și alternative, nu doar să promoveze ideea de sustenabilitate, întrucât consumatorii nu aveau unde să se ducă.
În 2013, a început mai întâi să lucreze la un centru social ce se ocupa de hrană, Cuib, care este cel mai sustenabil business din România în domeniul bistrourilor și cafenelelor. Doi ani mai târziu, a fondat REDU, un proiect ce vizează transformarea deșeurilor în resurse într-un mod creativ. Acesta abordează a doua cea mai importantă dimensiune a consumului oamenilor: hainele, prima fiind hrana.
„Scopul a fost să oferim alternative de consum cu un impact mai mic asupra mediului. Și am fost printre primii care am început să colectăm deșeuri textile post-consum în primul an”, mi-a declarat Anca.
Procesul de transformare era unul greu, așa că a luat decizia de a lua de la fabrici deșeurile pre-consum. Se remarcă o evoluție în modificarea percepției și conștientizării locale și globale, doar ca schimbarea se produce greu.