România nu mai convinge investitorii străini. Suntem ultimii din regiune

România şi Bulgaria au atras, în medie, cele mai puţine investiţii străine directe din regiune în perioada 2012-2015, după ce, între 2006 şi 2008, România, alături de Polonia, a atras cel mai mare volum de investiţii, potrivit unui studiu realizat de Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu Academia de Studii Economice.

Performanţa slabă a indicatorilor de competitivitate se reflectă în reticenţa investitorilor străini faţă de România şi Bulgaria, care au atras cele mai puţine fluxuri de Investiţii Străine Directe (ISD) între 2012 şi 2015. Această evoluţie urmează perioada 2006-2008, în care Polonia şi România au atras cele mai multe fluxuri de ISD însă, spre deosebire de economia românească, cea poloneză a rămas atractivă investitorilor şi după criza financiară, cu o tendinţă de scădere mai puţin abruptă.

Stocurile de ISD ale României au crescut de aproximativ 12 ori în intervalul 1999-2015, cu o rată de creștere anuală compusă de 15,6%. Se observă faptul că Cehia, Polonia și Ungaria au pornit de la valori ale stocului de ISD semnificativ mai mari decât România și Bulgaria, unul dintre argumente fiind acela că privatizările s-au realizat într-un ritm mai accelerat în primele țări, astfel, acestea au atras mai multe ISD. Dacă în 1995 doar 15% din firmele din sectorul industriei prelucrătoare românești erau privatizate și 8% din cele bulgare, în Polonia, Ungaria și Cehia procentul era de peste 60%, aspect ce a facilitat intrarea de investitori străini.

Deşi Bulgaria a atras cele mai puţine ISD până în 2015, România se află pe ultimul loc atunci când sunt comparate stocurile ISD pe locuitor. Valoarea investiţiilor străine directe atrase de România este de 3.130 de euro/locuitor, în timp ce volumul atras de bulgari este de 5.270 de euro/locuitor.

Din prisma indicelui de competitivitate, Cehia înregistrează cele mai bune performanțe din regiune, aceasta ocupând și primele locuri în rândul sub-indicatorilor precum educație terțiară și training, eficiența pieței muncii, cadrul macroeconomic și infrastructura. Celelalte țări din regiune au valori apropiate ale indicelui de competitivitate, între 4,25 și 4,49, iar România și Bulgaria înregistrează același scor (4,32). Dintre cei 12 piloni de competitivitate, au fost aleși patru pentru a evidenția diferențele de performanțe între țări. Astfel, deși România are al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic după Cehia, se află pe ultimele poziții în rândul celorlalți indicatori (infrastructură, educație terțiară și formare profesională, eficiența pieței muncii).