Vești bune de la BNR: România nu mai este campioana UE la inflație
România nu mai deține titlul de „campioană la inflație” în Uniunea Europeană, conform celor mai recente declarații ale guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. În cadrul unei conferințe de presă susținute azi, acesta a prezentat prognoza privind evoluția inflației pentru anul 2025, estimând o rată anuală de inflație de 3,8% în ultimul trimestru din 2025
. Vestea a venit ca un semnal pozitiv, după o perioadă dificilă în care România s-a aflat pe primele locuri în Uniunea Europeană în privința inflației.
Mugur Isărescu a precizat că, începând din ianuarie 2025, România nu mai este în fruntea clasamentului UE, fiind depășită de Polonia și Ungaria. De asemenea, guvernatorul a explicat că procesul de scădere a inflației în România a fost mult mai lent decât în alte țări din regiune, iar acest lucru s-a întâmplat în special în 2024, un an electoral, când politica fiscală și monetară a avut un impact semnificativ asupra economiei.
BNR și politica monetară în contextul tensiunilor interne și externe
În cadrul raportului trimestrial asupra inflației pentru T4 2024, Mugur Isărescu a detaliat principalele provocări economice interne și externe cu care se confruntă România.
Printre acestea, a subliniat faptul că investițiile în România au înregistrat o creștere temperată în anul 2024, iar balanța comercială a avut o deteriorare semnificativă, cu un deficit comercial care a crescut considerabil.
Guvernatorul a explicat că politica monetară adoptată de BNR, care include menținerea unei rate de dobândă ridicate de 6,50%, a fost implementată pentru a asigura stabilitatea financiară și pentru a proteja cursul de schimb, în contextul tensiunilor politice interne și riscurilor externe.
De asemenea, Isărescu a menționat că BNR rămâne vigilentă la evoluțiile externe care ar putea influența economia națională, cum ar fi fluctuațiile prețurilor pe piețele internaționale de energie și alte materii prime.
Guvernatorul BNR a subliniat și importanța menținerii unei stabilități macroeconomice interne. Potrivit acestuia, deși inflația a scăzut în mod constant în 2024, prețurile serviciilor și ale unor produse, cum ar fi combustibilii și produsele oleaginoase, continuă să prezinte presiuni inflaționiste.
Creșterea prețurilor combustibililor, influențată de majorarea cotației petrolului și de aprecierile recente ale dolarului, ar putea contribui la fluctuațiile inflației în perioada următoare.
Isărescu a menționat că deși aceste modificări nu au avut până acum un impact semnificativ asupra altor sectoare, evoluțiile geopolitice, în special între Statele Unite și Rusia, vor trebui monitorizate cu atenție.
Provocările pieței muncii și impactul acestora asupra inflației
Un alt subiect important abordat de guvernatorul BNR a fost piața muncii. Deși s-a înregistrat o detensionare generală pe piața muncii, Isărescu a menționat că presiunile salariale rămân un factor semnificativ în dinamica inflației interne.
Costurile salariale continuă să crească, iar acest lucru influențează prețurile serviciilor de piață, care reprezintă o componentă esențială a inflației interne.
De asemenea, guvernatorul a subliniat că în România există un deficit de forță de muncă, iar acest lucru a dus la majorări repetate ale salariului minim, ceea ce poate exercita presiuni suplimentare asupra inflației.
Isărescu a precizat că, în contextul în care salariile cresc într-un ritm mai rapid decât productivitatea muncii, România riscă o erodare a competitivității economice. Aceasta este o provocare suplimentară pentru menținerea unei traiectorii economice sustenabile, având în vedere că costurile mai mari pot reduce atractivitatea economiei românești pentru investitorii străini.
În acest sens, BNR își va continua politica de prudență monetară pentru a preveni dezechilibre majore în economie.
Prognoza BNR pentru inflație și perspective economice
În ceea ce privește prognoza inflației, Mugur Isărescu a subliniat că, deși România a ieșit din perioada de inflație ridicată, riscurile care ar putea influența evoluția prețurilor sunt încă semnificative. Aceste riscuri provin atât din mediul extern (ex: fluctuațiile prețurilor pe piețele internaționale de energie și materii prime), cât și din mediul intern, cum ar fi dinamica pieței muncii și creșterea continuă a costurilor salariale.
Cu toate acestea, BNR estimează o scădere continuă a inflației pe parcursul anului 2025, iar începând cu 2026, inflația se va stabiliza într-o zonă mai apropiată de intervalul țintă.
Isărescu a menționat și o serie de riscuri externe care ar putea influența negativ evoluția economică a României, inclusiv posibile turbulențe economice la nivel global și riscuri geopolitice care pot afecta comerțul și fluxurile financiare. Cu toate acestea, guvernatorul a subliniat că politica monetară a BNR este destinată să răspundă eficient acestor provocări și să asigure o stabilitate economică pe termen mediu și lung.
În concluzie, guvernatorul BNR a reafirmat importanța unei politici economice bine echilibrate, care să combine măsurile fiscale și monetare într-un mod care să sprijine investițiile și absorbția fondurilor europene. Acesta consideră că, în condițiile unui management economic adecvat, România poate evita riscurile unei recesiuni și va putea să beneficieze de o creștere economică sustenabilă, bazată pe investiții și dezvoltare pe termen lung.
