România, față în față cu o provocare financiară majoră
România se confruntă cu o provocare financiară majoră, iar Guvernul este acum pus în situația de a respecta un obiectiv ambițios privind deficitul bugetar. Deși, de-a lungul anilor, s-a considerat că acest obiectiv este realizabil, actuala realitate economică impune măsuri ferme.
„Acum a ajuns cuțitul la os și nu se mai poate”, a declarat Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
O abordare transparentă în relația cu UE
Pentru a demonstra seriozitatea angajamentului său, oficialul român a propus comisarului european pentru Finanțe, Valdis Dombrovskis, o abordare transparentă.
Mai exact, s-a oferit să prezinte lunar progresele înregistrate, astfel încât, după o jumătate de an, să se poată evalua dacă promisiunile sunt respectate.
„În prima discuția pe care am avut-o cu comisarul pe Finanțe la Bruxelles, domnul Dombrovskis, i-am spus că nu vreau să mă creadă pe cuvânt pentru că foarte mulți miniștri ai Finanțelor au spus că vor avea deficitul și cheltuielile sub control. I-am propus să ne vedem lunar și să-i arăt ce fac iar dacă după 6 luni mă crede, înseamnă că m-am ținut de cuvânt. Dacă n-am fost în stare să îndeplinesc misiunea pe care am primit-o de la guvern, atunci cu siguranță dânsul o să aibă dreptate”, explică Tanczos Barna.
Costurile ridicate ale împrumuturilor
Un aspect problematic pentru economia României în ultimii ani a fost costul tot mai ridicat al împrumuturilor contractate pe piețele internaționale.
Potrivit ministrului Tanczos Barna, tendința a fost influențată de faptul că statul român a crezut mult timp că poate menține un deficit bugetar ridicat fără consecințe majore.
În realitate, atunci când dezechilibrele sunt percepute de investitori, dobânzile la care se împrumută statul cresc, fenomen observat deja între 2023 și 2024.
„Neplăcut pentru noi este că a fost nevoie inclusiv de Comisia Europeană ca să ne asumăm aceste ținte, că altfel România a crezut de foarte multe ori că mai poate să crească puțin deficitul. Când ajungem la un nivel de nesustenabilitate, punem în pericol echilibrul bugetar. În momentul în care cei din afară care împrumută statul român cu diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totală văd un dezechilibru, încep să ceară mai mult pe dobândă, așa cum a fost în 2023, 2024, a început România să se împrumute mai scump”, arată acesta.
Măsuri pentru reducerea dobânzilor
Cu toate acestea, ultimele decizii luate la sfârșitul anului trecut și implementate începând cu februarie 2025 au avut un efect benefic. Datele din martie indică un trend descendent al costurilor împrumuturilor, rata dobânzii scăzând sub pragul de 7%, ajungând recent la 6,8%. Această evoluție este percepută drept un semnal de încredere din partea piețelor financiare că Guvernul respectă direcția de consolidare bugetară asumată.
”Am revenit după deciziile luate în decembrie, ianuarie, implementate din februarie, datele din martie, trendul de dobândă platită e descrescător, suntem deja sub 7%. La ultimul împrumut am scăzut la 6,8%. Este un mesaj de încredere a celor care așteaptă ca Guvernul să respecte acest trend”, susține ministrul Finanțelor”, continuă el.
Creștere semnificativă a veniturilor bugetare
Totodată, datele referitoare la execuția bugetară sugerează o dinamică pozitivă. Veniturile aferente lunii februarie, ce reflectă activitatea economică din ianuarie, arată o creștere semnificativă, de 23% față de aceeași perioadă a anului precedent.
O contribuție importantă la acest rezultat o are ordonanța adoptată în decembrie 2024, prin care au fost reduse sau înghețate cheltuieli în valoare totală de 127 de miliarde de lei.
„Nu sunt pe primul trimestru, pentru că mâine este ultima zi de plată a impozitelor, taxelor pe luna precedentă. Dacă ne uităm pe februarie, de exemplu, acolo avem un semnal pozitiv din partea economiei. Practic, sumele raportate în februarie pentru activitatea economică din luna ianuarie arată o îmbunătățire fără echivoc, o creștere de chiar 23% față de februarie 2024. La marii contribuabili, de exemplu, care reprezintă cele peste 1.400 de companii, peste 51% din contribuția economiei la încasările totale ale statului, acolo avem clar o îmbunătățire de 23% față de anul precedent februarie”, a explicat Tanczos Barna.
Creștere semnificativă a veniturilor bugetare în februarie 2025
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat o creștere semnificativă a veniturilor bugetare raportate pentru luna februarie 2025, reflectând o evoluție pozitivă a economiei. Datele financiare indică o majorare de 23% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce demonstrează un impuls economic notabil. Potrivit ministrului, această creștere a fost susținută de marile companii, care contribuie cu peste 51% la veniturile totale ale statului.
”Dacă ne uităm însă la luna ianuarie, acolo creștere a fost un pic mai lentă pe anumite categorii de impozite, chiar o reducere față de ianuarie 2024.
Ianuarie reflectă activitate economică din decembrie, de exemplu la TVA. Acolo lucrurile parcă nu s-au mișcat atât de bine, probabil și din cauza perioadei destul de tumultoase. Instabilitatea politică a afectat imediat și evoluția economică, nemaivorbind de costurile de de finanțare a deficitului din decembrie și ianuarie, unde acea situație politică de incertitudine s-a reflectat imediat într-un outlook negativ de partea agențiilor de rating”, spune el.
Contribuția marilor companii la veniturile statului
Marile companii au avut un rol esențial în susținerea acestei creșteri, reprezentând mai mult de jumătate din veniturile totale ale statului, contribuind astfel semnificativ la stabilitatea bugetară.
Totuși, situația economică din ianuarie a fost mai puțin favorabilă, reflectând instabilitatea politică și efectele asupra colectării taxelor. TVA-ul, un indicator esențial al activității comerciale, a fost afectat de incertitudinile politice de la finalul anului 2024, determinând o evoluție mai lentă a veniturilor.
Măsuri de austeritate pentru menținerea echilibrului bugetar
Pentru a menține echilibrul bugetar, Guvernul a adoptat măsuri de austeritate printr-o ordonanță emisă în decembrie, care a vizat reducerea sau înghețarea unor cheltuieli publice. Un total de 127 de miliarde de lei nu a mai fost alocat unor cheltuieli suplimentare, ceea ce a permis o gestionare mai eficientă a deficitului.
Reducerea cheltuielilor suplimentare, în valoare de 127 de miliarde de lei, a fost un pas important în controlul deficitului și asigurarea unei gestionări responsabile a resurselor financiare.
Ministrul Tanczos Barna a subliniat importanța disciplinei financiare, comparând bugetul național cu cel al unei familii, unde cheltuielile trebuie să fie proporționale cu veniturile disponibile. Reducerea costurilor administrative cu 5% în majoritatea ministerelor, cu excepția Educației, Sănătății și Internelor, a fost unul dintre principalele instrumente pentru menținerea sustenabilității financiare.
Reducerea costurilor administrative a fost o măsură cheie pentru a păstra controlul asupra cheltuielilor publice, contribuind astfel la optimizarea resurselor și menținerea unui buget sustenabil.
„Este exact ca în bugetul unei familii, doar că e la scară mult, mult mai mare. Dacă nu avem venituri suficiente din salariu, de exemplu, trebuie să nu întindem piciorul să iasă de sub plapumă. Asta a făcut statul în ianuarie, a început reducerea cheltuielilor, ordonanța din decembrie, după aceea cu bugetul prin care am redus și bugetul pe personal. Adică nu doar salarii, ci și cheltuielile de personal, care reprezintă și alte plăți către angajații statului – vouchere de vacanță, alte prime, bonusuri au fost înghețate. Cât și pe partea de cheltuieli de funcționare. Aici am făcut o reducere la nivelul anului 2025 de 5% față de cheltuielile de funcționare din 2024, de exemplu”, a subliniat ministrul Finanțelor.
Digitalizarea și restructurarea instituțiilor publice pentru sustenabilitate financiară
Guvernul intenționează să continue aceste măsuri și în 2026 pentru a respecta angajamentele de reducere a deficitului. Digitalizarea și restructurarea instituțiilor publice sunt văzute ca soluții pentru eficientizarea cheltuielilor, permițând astfel ajustări salariale în funcție de performanța instituțională.
Astfel, strategia fiscală a Guvernului se axează pe optimizarea resurselor, menținerea deficitului sub control și stimularea creșterii economice, asigurând un echilibru între venituri și cheltuieli pentru stabilitatea bugetară a României.
