România nu va intra în recesiune
România nu va intra în recesiune. Economia României traversează o perioadă marcată de incertitudini, însă perspectivele pentru 2025 par să indice o creștere moderată și o menținere a stabilității financiare.
PIB-ul, cursul valutar și inflația sunt principalii indicatori care influențează evoluția economică a țării, iar datele actuale oferă o imagine mixtă asupra situației economice.
Evoluția PIB și perspectivele de creștere
România nu va intra în recesiune. Unul dintre pilonii esențiali ai economiei este Produsul Intern Brut (PIB), iar România își propune o creștere de 2,5% pentru anul viitor. Cu toate acestea, evaluarea PIB-ului este un proces complex, iar datele finale pentru 2024 vor fi disponibile abia în primul trimestru al anului următor.
În prezent, pe baza datelor pe trei trimestre, economia a înregistrat creșteri modeste: 0,5% în primul trimestru, 0,9% în al doilea și 1,1% în al treilea. Deși aceste cifre pot părea scăzute în raport cu anii anteriori, ele sunt competitive la nivelul Uniunii Europene, unde multe state se confruntă cu încetiniri economice.
Astfel, în contextul economic actual, o creștere de aproximativ 1% pentru 2024 ar reprezenta un semnal pozitiv, mai ales în condițiile în care recesiunea pare să fie evitată. Dacă estimările pentru 2025 se confirmă și se va atinge o creștere de 2,5%, impactul va fi unul semnificativ pentru economie, consolidând stabilitatea financiară și încrederea în mediul de afaceri.
Stabilitatea cursului valutar
România nu va intra în recesiune. Un alt factor esențial pentru economie este cursul de schimb leu-euro, care joacă un rol crucial în menținerea echilibrului economic. Bugetul pentru anul viitor include un curs de schimb estimat la 5,01 lei pentru un euro, ceea ce ar presupune o depășire a pragului psihologic de 5 lei. Cu toate acestea, există păreri conform cărora acest scenariu nu se va materializa.
Banca Națională a României (BNR) a menținut cu succes stabilitatea cursului de schimb, evitând cheltuieli semnificative pentru susținerea acestuia. În plus, rezerva valutară a BNR a reușit să acopere aproape integral costurile instituției, un aspect esențial în asigurarea stabilității economice. Chiar și în cazul unei ușoare creșteri a cursului la 5,01 lei, impactul economic nu ar fi semnificativ, întrucât variațiile ar fi doar la nivelul zecimalelor.
„Pe cursul de schimb, ei (guvernanții – n.r.) au pus în buget un curs de 5,01 (lei/euro). Asta ar însemna că prevăd după foarte mulți ani o depășire a pragului psihologic de 5 lei. Eu personal nu cred că se va întâmpla asta.
Stâlpul de rezistență al economiei este acest curs. BNR a luptat din greu să mențină acest curs și să îl mențină fără cheltuieli substanțiale pentru că cursul se ține și cu rezerva de valută a BNR, iar rezerva de valută în competițiile ei cu băncile lumii mari a reușit să asigure pentru BNR 97,3% din toate cheltuielile pe care le suportă BNR, deci toate cheltuielile cu salariile, cu investiții, cu dobânzi plătite în țară.
Chiar dacă ce zic eu nu e corect, creșterea de la 4,9 la 5,01 e numai la nivelul zecimalelor, nu e o creștere care să zdruncine baza acestui curs”, a explicat Adrian Vasilescu pentru B1 TV.
România nu va intra în recesiune. Inflația și impactul asupra dobânzilor
România nu va intra în recesiune. Un alt indicator important pentru economie este rata inflației. Estimările pentru 2025 indică un nivel de 4,4%, însă acest procent ar putea suferi ajustări în funcție de evoluțiile economice globale și de deciziile BNR. În februarie, instituția va prezenta raportul pe trimestrul IV din 2024, care va include și o prognoză detaliată pentru anul viitor.
Inflația a fost un fenomen global care a afectat întreaga Uniune Europeană, iar România nu a făcut excepție. În 2020, Europa s-a confruntat cu deflație, iar în 2021 s-a revenit la nivelul optim de 2%.
Cu toate acestea, creșterile din trimestrul IV al anului 2024 au generat îngrijorări, iar multe state membre ale UE au resimțit impactul. Se estimează că din ianuarie-februarie 2025 inflația ar putea începe să se stabilizeze, ceea ce ar putea contribui la reducerea presiunii asupra dobânzilor la credite.
