Reducerea deficitului bugetar
Guvernul României este într-un proces continuu de adaptare și reformă economică, iar în această perioadă, autoritățile se concentrează pe gestionarea deficitului bugetar și pe optimizarea cheltuielilor publice.
Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a vorbit recent despre pașii făcuți în acest sens, dar și despre provocările care rămân de rezolvat.
În cadrul unui interviu oferit pe B1 TV, Barna a subliniat că nu se pune problema unei treceri la impozitarea progresivă, așa cum au existat speculații în spațiul public. Potrivit ministrului, aceasta a fost o decizie politică adoptată la formarea actualei coaliții, iar reforma fiscală solicitată de Comisia Europeană va fi discutată doar în a doua jumătate a anului. De asemenea, Barna a evitat să ofere garanții privind posibilele creșteri de taxe în anul următor, subliniind că este prea devreme pentru astfel de promisiuni.
„Nu trecem la impozitare progresivă, asta pot să vă spun. Impozitarea progresivă e scoasă practic din ecuație prin acordul din coaliție, când s-a format Guvernul. Reforma fiscală cerută și de Comisia Europeană și discutată anul trecut de mai multe ori e prematur să discutăm… noi ne concentrăm pe execuția bugetară a începutului de an și vom discuta probabil de reforma fiscală în a doua parte a anului”.
Reducerea cheltuielilor publice
Pe de altă parte, ministrul a afirmat că autoritățile au început deja să ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar prin limitarea cheltuielilor publice. Deși progresul este încă modest, există semnale pozitive, iar în primele două luni ale anului s-au înregistrat economii semnificative în cheltuielile de funcționare ale instituțiilor publice. Concret, s-a obținut o reducere de 5% a cheltuielilor de funcționare la nivelul tuturor ordonatorilor principali de credite și o scădere de aproximativ 4% în cheltuielile unităților administrativ-teritoriale.
Chiar dacă procentajele de reducere nu par impresionante la prima vedere, Barna a subliniat că impactul acestora este considerabil la nivel național, având în vedere că, în final, economiile se traduc în miliarde de lei. Aceste măsuri sunt doar începutul unui proces mai amplu de reorganizare și optimizare a administrației publice, care va trebui să continue pentru a asigura sustenabilitatea fiscală a României pe termen lung.
„Nu e suficient după 3 luni ca singura acțiune a ordonatorilor principali de credite să fie solicitarea de sume suplimentare pentru a acoperi cheltuielile ministerelor și a altor instituții subordonate ministerelor. E nevoie de măsuri de reorganizare, de management prin care să reducă cheltuielile de funcționare și de personal.
Avem primele semnale pozitive din execuția bugetară pe primele două luni. De exemplu, la cheltuieli de funcționare o reducere cu 5% pe toți ordonatorii de credite pe toate instituțiile finanțate de la bugetul de stat.
În același timp, se vede și în unitățile administrativ-teritoriale o reducere a cheltuielilor de funcționare cu circa 4%. E, la fel, o măsură foarte importantă. Procentele, chiar dacă poate nu par mari, sunt importante pentru că sumele se adună, la nivel național vorbim de miliarde- zeci de miliarde de lei”, a declarat ministrul Finanțelor.
Datoria publică, o provocare gestionabilă
În ceea ce privește datoria publică, Tanczos Barna a recunoscut că situația din ultimii ani a dus la un deficit mai mare, atingând un prag de 8% în 2024. Totuși, el a subliniat că situația nu este alarmantă, iar România se află într-o poziție relativ favorabilă comparativ cu alte state UE, ocupând locul 5 în clasamentul raportului datoriei publice la PIB.
Ministerul Finanțelor estimează o dublare a datoriei publice până în 2026, dar subliniază că, pentru a garanta sustenabilitatea, sumele împrumutate vor fi direcționate preponderent spre investiții, nu consum. Acest lucru va ajuta economia să crească pe termen lung, bazându-se pe infrastructură și dezvoltare, nu pe cheltuieli curente.
„În ceea ce privește datoria publică, într-adevăr, anii precedenți au reprezentat o ieșire dintr-o normalitate și am ajuns la un deficit de peste 8% în 2024… Au ajuns cei care au guvernat atunci. E o situație de fapt pe care am găsit-o la Ministerul Finanțelor. Aici lucrurile nu sunt încă grave, suntem la 52% pe 2024, 55% pe 2025, 58% – 2026 dacă mergem pe acest ritm al investițiilor.
E foarte important că, dacă crește datoria publică, să ne axăm pe investiții, nu pe consum, nu pe salarii și funcționare. Dacă majoritatea sumelor împrumutate se duc în investiții, putem să asigurăm o creștere economică bazată pe investiții în următorii ani.
În ceea ce privește comparația între celelalte state UE, suntem doar pe locul 5 în ce privește raportul datoriei totale la PIB, adică datoria publică raportată al PIB nu e foarte mare, dacă ne comparăm cu alte state UE. Nici nu vrem să ajungem acolo.
E sustenabil acest plan de reducere a deficitului pe 7 ani. Așa cum a spus și președintele Bolojan, începem să reducem cheltuielile de funcționare și investim mai mult”, a mai declarat ministrul Tanczos Barna.
Reforma fiscală pe termen lung
Pe lângă măsurile de reducere a cheltuielilor și gestionare a datoriei publice, Tanczos Barna a menționat și un aspect important al planurilor sale: reforma fiscală. Deși a evitat să ofere detalii precise, ministrul a spus că o schimbare semnificativă a sistemului de impozitare este planificată pentru anul viitor.
În cadrul emisiunii „Bună Dimineața România”, Tanczos a subliniat că, pentru moment, guvernul este concentrat pe implementarea măsurilor bugetare curente și nu intenționează să modifice taxele și impozitele în acest an.
Reforma fiscală, despre care se va discuta mai detaliat în viitor, va reprezenta o schimbare majoră, menită să adapteze sistemul de impozitare la realitățile economice actuale.
„Cu siguranță, anul acesta nu doresc să vorbesc despre nici o modificare de taxe și impozite. Sper să putem termina anul acesta fără asemenea măsuri. Anul viitor poate să însemne un nou început în ceea ce privește regimul fiscal, dar este prematur să discutăm despre acest lucru”, a declarat Tanczos Barna.
În ciuda îngrijorărilor exprimate de cetățeni privind posibile majorări de taxe, Tanczos Barna a asigurat că guvernul va prioritiza o gestionare responsabilă a resurselor și va urmări execuția bugetară cu strictețe.
„Avem timp destul să discutăm despre o reformă fiscală. Acum suntem concentrați pe urmărirea execuției bugetare, pe urmărirea veniturilor, a cheltuielilor”, a mai spus Tanczos Barna.
