România a demarat un amplu plan de investiții în reabilitarea infrastructurii de irigații, cu obiectivul de a redeveni „grânarul Europei”. Până în 2027, se preconizează finalizarea reabilitării infrastructurii principale de irigații, ceea ce ar permite obținerea unei producții anuale de 30 de milioane de tone de porumb de pe două milioane de hectare de teren, conform ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
Investiții majore în agricultură. România redevine „grânarul Europei”
România se angajează să reabiliteze 162 de amenajări de irigații, dintre care 31 au fost deja recepționate și sunt funcționale pe o suprafață de 581.000 de hectare. În prezent, se finalizează 42 de proiecte pe încă 622.000 de hectare. De asemenea, alte 16 proiecte sunt în faza de licitație publică, iar 49 au finalizat etapa de proiectare. În total, programul vizează reabilitarea a 2,2 milioane de hectare.
„Avem 162 de amenajări cuprinse în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, 31 le-am recepţionat pe o suprafaţă de 581.000 de hectare şi sunt funcţionale. Avem 42 de obiective care au fost începute de când am preluat mandatul la Ministerul Agriculturii şi sunt în finalizare cu încă 622.000 de hectare. De asemenea, mai avem 16 în licitaţie publică şi 49 de obiective la care este finalizată proiectarea. Cu acestea se termină cele 2,2 milioane de hectare pe care le-am prevăzut în program”, a declarat Florin Barbu.
Bugetul Ministerului Agriculturii prevede fonduri pentru irigații de 100 de milioane de euro în credite bugetare și peste 200 de milioane de euro în credite de angajament. De asemenea, 400 de milioane de euro sunt alocate pentru infrastructura secundară de irigații, cu sprijin integral de la Comisia Europeană.
„Am lansat şi suntem în depunere de proiecte pe infrastructura secundară de irigaţii, unde avem 400 de milioane de euro alocate, valoarea proiectelor fiind de 1,5 milioane de euro cu sprijin integral de la Comisia Europeană, fără cofinanţare şi inclusiv TVA-ul este eligibil, iar în componenta lor, pe lângă reabilitarea infrastructurii secundare de irigaţii, beneficiarii pot să-şi achiziţioneze şi echipamentele de irigat pentru suprafaţa pe care o reabilitează”, a adăugat el.
Investiții masive urmează și la Portul Constanța. Acestea vizează transformarea acestuia într-un nod central de tranzit pentru noile rute de transport ale Europei. Aceasta inițiativă are ca scop schimbarea rutelor de transport, făcând din Portul Constanța o poartă de intrare strategică.
Canalul Siret-Bărăgan, un al proiect de anvergură
Canalul Siret-Bărăgan, început în 1986, este un alt proiect major la care vor începe lucrările în septembrie pentru primii 33 de kilometri. Finalizarea canalului, prevăzută pentru 2030, va asigura irigații pentru 600.000 de hectare și va reduce riscul de inundații în lunca Siretului, facilitând totodată transportul naval de mărfuri.
„Practic, în septembrie, încep lucrările pentru primii 33 de kilometri de canal, iar perioada de execuţie este de trei ani. Dacă vor fi asigurate resursele financiare de la bugetul de stat, eu cred că finalizarea canalului poate să fie până în 2030, adică unirea cu Dridu. Canalul Siret-Bărăgan va mai aduce un plus faţă de cele 2,2 milioane hectare prevăzute în programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii de aproape 380.000 de hectare, dar, mai mult de atât, la două amenajări care vor fi alimentate gravitaţional din Siret-Bărăgan nu mai trebuie să pompăm în treapta patru şi cinci de la Dunăre. Canalul Siret-Bărăgan dacă va fi finalizat în totalitate ar putea deservi în jur de 600.000 de hectare. Canalul este prevăzut în continuare pe acelaşi cote, inclusiv de transport. Costurile estimate în prezent pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan sunt de aproape 800 de milioane de euro, până la unirea cu Dridu”, a adăugat şeful MADR.
Planul Strategic prevede investiții suplimentare pentru realizarea de amenajări locale de irigații, cu un buget de 100 de milioane de euro. Aceste amenajări locale, alături de sistemul principal de irigații și Canalul Siret-Bărăgan, ar putea aduce suprafața irigată a României la aproape 3 milioane de hectare.
În 2024, ANIF asigură aducțiunea apei pentru irigarea a 1,6 milioane de hectare, cu un target de 1,8 milioane de hectare până la finalul anului. Până la începutul lunii mai 2024, suprafața irigată a depășit 84.000 de hectare, cu culturi diverse precum grâu, orz, legume, rapiță, și porumb.
Costurile pentru irigații au scăzut considerabil datorită măsurilor legislative recente, precum gratuitatea aducțiunii apei și subvenționarea a 50% din costul energiei electrice consumate de fermieri. Aceste măsuri au crescut interesul pentru irigarea culturilor agricole în contextul schimbărilor climatice și a fenomenului de secetă.
