România se clasează pe penultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte uşurinţa plăţii impozitelor şi taxelor şi pe poziţia 149 din 183 de economii analizate la nivel global după acelaşi indicator, potrivit unui studiu al PriceWaterhouseCoopers (PwC) şi Banca Mondială. "România stă mai bine decât media europeană în ceea ce priveşte numărul de ore necesare pentru îndeplinirea cerinţelor legislaţiei fiscale, 202 ore anual, faţă de media eur
România se clasează pe penultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte uşurinţa plăţii impozitelor şi taxelor şi pe poziţia 149 din 183 de economii analizate la nivel global după acelaşi indicator, potrivit unui studiu al PriceWaterhouseCoopers (PwC) şi Banca Mondială.
„România stă mai bine decât media europeană în ceea ce priveşte numărul de ore necesare pentru îndeplinirea cerinţelor legislaţiei fiscale, 202 ore anual, faţă de media europeană de 232 de ore. Din păcate însă, acest lucru este contrabalansat de numărul foarte mare de plăţi pe care trebuie să le facă o companie medie pe parcursul unui an, nu mai puţin de 113, din care cea mai mare parte contribuţii sociale, ceea ce clasează România din această perspectivă pe locul 182 din 183 de economii analizate”, a afirmat Peter de Ruiter, Partner, Tax and Legal Services Leader, PricewaterhouseCoopers România.
La nivelul Uniunii Europene, România ocupă locul 26 din 27, singura ţară unde există un proces mai greu în ceea ce priveşte plata impozitelor şi taxelor fiind Polonia.
Prin comparaţie, la nivel global, numărul mediu anual de plăţi necesare pentru o companie standard, pe care s-a bazat studiul de caz din raport, este de 31 de operaţiuni, ceea ce înseamnă că în România se efectuează de aproape 4 ori mai multe plăţi de impozite, taxe şi contribuţii.
Din perspectiva poverii fiscale totale, care măsoară ponderea cheltuielilor fiscale ca procent din profit înainte de impozitare, România a făcut progrese faţă de anul trecut, procentul scăzând de la 48% la 44,6%, ceea ce o situează în media statelor europene.
„Trebuie spus că poziţia României în acest an se datorează nu atât involuţiilor de pe piaţa locală, cât faptului că alte economii au întreprins mai multe reforme în ceea ce priveşte regimul fiscal”, a menţionat Peter de Ruiter.
În acest context, pentru îmbunătăţirea locului în clasament, oficialul PwC recomandă autorităţilor române reducerea numărului de taxe prin eliminarea tuturor taxelor mici, îmbunătăţirea regulamentelor prin crearea unor legi mai simple şi mai puţin ambigue, evitarea de modificări frecvente a legislaţiei fiscale, o rambursare mai rapidă a TVA, plata TVA după încasarea facturii sau creşterea facilităţilor pentru formarea profesională.
Raportul realizat de PriceWaterhouseCoopers şi Banca Mondială măsoară uşurinţa de a plăti taxele în 183 de state din întreaga lume prin evaluarea poverii administrative pe care trebuie să o suporte companiile pentru a se conforma legislaţiei fiscale şi, de asemenea, prin calcularea ponderii cheltuielilor fiscale ca procent din profitul înainte de impozitare. În ultimii cinci ani, raportul a identificat 171 de reforme fiscale în 104 state din întreaga lume.
Măsuri anti-criză în alte state: reducerea fiscalităţii şi birocraţiei
Conform studiului, în vreme ce 20 de state au redus impozitele pe profit pentru companii, 18 şi-au simplificat procedurile de plată a taxelor. În medie, în toate cele 183 de economii evaluate în raport, o companie trebuie să facă 31 de plăţi şi consumă 286 de ore pentru calculul şi plata impozitelor.
Rezultatele arată că impozitul pe profit plătit de companii este doar una dintre numeroasele contribuţii pe care trebuie să le efectueze un business. În medie, o companie plăteşte 9,5 taxe diferite, iar impozitul pe profit reprezintă numai 12% dintre plăţi, 26% din timpul necesar pentru îndeplinirea cerinţelor legislaţiei fiscale şi 38% din costul taxelor.
„Recesiunea globală a însemnat scăderea veniturilor fiscale şi alegeri dificile în materie de politică fiscală. Provocarea o constituie asigurarea unor venituri suficiente la bugetul public pe viitor pentru a impulsiona investiţiile şi creşterea economică”, a concluzionat Peter de Ruiter.