România, pe locul 12 în topul statelor cu grad ridicat de risc al datoriei publice

20 noiembrie 2009, 12:01 de CAPITAL

Ultima modificare în 20 noiembrie 2009, 14:01

România este pe locul 12 într-un clasament al statelor cu cel mai ridicat grad de risc al obligaţiunilor suverane. Ţara noastră are un indice al probabilităţii de default (CPD) de 14,2%.România, Ungaria şi Letonia au devenit mai stabile, în principal datorită acordurilor de împrumut pe care le-au semnat în acest an. România şi Bulgaria au ieşit din rândul primelor zece cele mai riscante ţări, fiind înclouite de Liban şi Rusia.În prezent, topul arată în felul următor:1. U

România este pe locul 12 într-un clasament al statelor cu cel mai ridicat grad de risc al obligaţiunilor suverane. Ţara noastră are un indice al probabilităţii de default (CPD) de 14,2%.

România, Ungaria şi Letonia au devenit mai stabile, în principal datorită acordurilor de împrumut pe care le-au semnat în acest an. România şi Bulgaria au ieşit din rândul primelor zece cele mai riscante ţări, fiind înclouite de Liban şi Rusia.

În prezent, topul arată în felul următor:
1. Ucraina: 53,7%
2. Argentina: 52%
3. Venezuela: 51%
4. Letonia: 29,9%
5. Islanda: 22,4%
6. Lituania: 19,3%
7. Emiratul Dubai (luat separat de Emiratele Arabe Unite): 19,2%
8. Kazahstan: 18,9%
9. Liban: 18,5%
10. Rusia: 14,5%

România se află între Ungaria (14,5%) şi Croaţia (13,9%). În clasamentul anterior, poziţia Bulgariei era lângă cea a României. Ca urmare a evoluţiilor pozitive din ultima perioadă, ţara vecină a coborât pe locul 17, cu 13%.

În coada clasamentului, adică în rândul ţărilor cu cele mai mici riscuri legate de datoria de stat, situaţia este următoarea:
63. Norvegia: 1,5%
62. Finlanda: 1,8%
61. SUA: 1,9%
60. Germania: 2%
59. Franţa: 2,2%
58. Olanda: 2,7%
57. Australia: 2,7%
56. Danemarca: 2,9%
55. Belgia: 3%
54. Noua Zeelandă: 3,6%

Elveţia şi Japonia au fost eliminate din clasamentul primelor zece state din lume cu cel mai redus grad de risc al obligaţiunilor de stat, locurile lor fiind ocupate acum de Australia şi Noua Zeelandă, ale căror economii beneficiază de majorarea cotaţiilor materiilor prime şi mărfurilor, dar şi de creşterea cererii din partea consumatorilor.