România pe locul 5 în UE pentru prețul energiei pe piața spot
În ianuarie 2025, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană în topul celor mai ridicate prețuri lunare pe piața spot, cu un preț mediu de 116,30 euro/MWh. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de decembrie 2024, când țara noastră se afla pe locul 3, cu 141,07 euro/MWh. Pe primul loc în ianuarie 2025 se află Irlanda, cu un preț de 156,97 euro/MWh, în timp ce Suedia, cu 11,83 euro/MWh, înregistrează cel mai mic preț din UE.
Este important de menționat că aceste fluctuații de preț nu au impact asupra costurilor facturate consumatorilor români, care beneficiază de plafonarea prețurilor cel puțin până pe 31 martie 2025. După această perioadă, este posibilă o liberalizare graduală a prețurilor sau continuarea schemei de plafonare, în funcție de evoluțiile politice.
Comparativ cu alte luni, România s-a aflat într-o situație destul de volatilă pe piața energiei electrice. În prima lună a anului 2025, România se situa între state cu prețuri mai mici, cum ar fi Suedia (54,22 euro/MWh), și mai mari, precum Estonia (126,66 euro/MWh). În schimb, în luna septembrie 2024, țara noastră a înregistrat cel mai mare preț al energiei din Europa, cu 153,77 euro/MWh, aproape dublu față de Germania (80,94 euro/MWh) și de trei ori mai mare decât în Franța (54,6 euro/MWh).
Evoluția pieței pentru ziua următoare și tranzacțiile
Piața pentru ziua următoare (PZU), o componentă importantă a pieței angro de energie electrică, continuă să joace un rol esențial în tranzacțiile de energie din România. Conform datelor furnizate de OPCOM, cota tranzacțiilor din PZU a depășit o treime din consumul net prognozat, atingând 34,35% în noiembrie 2024. Prețul mediu pe această piață în noiembrie a fost de 836,09 lei/MWh (168,03 euro/MWh), în creștere față de 631,55 lei/MWh (126,91 euro/MWh) în iulie 2024.
În ceea ce privește evoluția sistemului energetic, datele recente arată un consum superior producției interne, iar România a fost nevoită să importe aproape 1.000 MW de energie. Acesta reflectă o nevoie constantă de îmbunătățire a infrastructurii energetice, iar Ministerul Energiei a anunțat investiții semnificative în acest sector pentru 2025. Printre proiectele planificate se numără dezvoltarea unor capacități noi, cum ar fi cele de la Iernut, Mintia, Răstolița și Năvodari, care sunt cofinanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Perspective pentru 2025
În fața unui an decisiv pentru sectorul energetic, România are un obiectiv clar: instalarea a 2.500 MW noi în sistemul energetic național. Ministerul Energiei se arată optimist în ceea ce privește finalizarea unor proiecte importante, care ar putea asigura o capacitate mai mare de producție internă și reducerea dependenței de importuri de energie. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, subliniază că aceste investiții sunt esențiale pentru consolidarea securității energetice a țării.
