Institutul Național de Statistică (INS) a venit cu noi date în ceea ce privește România. Potrivit ultimului raport, țara noastră se situează pe primul loc în clasamentul celor mai ieftine țări din UE la alimente și băuturi non-alcoolice.
Potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică, România a înregistrat anul trecut cele mai mici prețuri la bunurile și serviciile de consum în consumul final al gospodăriilor din toate statele membre ale Uniunii Europene, cu un remarcabil 42% sub media UE.
Bulgaria și Polonia s-au clasat pe locurile doi și trei, cu prețuri cu 41% și, respectiv, 38% sub media UE.
Cele mai mari prețuri au fost raportate în Irlanda
În schimb, Irlanda a raportat cele mai mari prețuri pentru consumul final al gospodăriilor, cu 46% peste media UE.
Urmau îndeaproape Danemarca, cu 45%, Luxemburg, cu 37%, și Finlanda, cu 27% peste media UE.
”Indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2022, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 146 euro în Irlanda şi 58 euro în România”, explică documentul publicat de INS.
România, cel mai accesibil stat UE la alimente și băuturi fără alcool
În acest context, potrivit raportului Eurostat, România se detașează ca fiind cel mai accesibil stat membru al UE la categoria „Alimente și băuturi nealcoolice”, cu prețuri la 72% din media UE. Urmează îndeaproape Polonia (73%), în timp ce, la celălalt capăt al spectrului, Danemarca și Luxemburg au cele mai ridicate niveluri de preț pentru această categorie, cu 121% din media UE.
Pentru „Băuturi alcoolice și tutun”, Bulgaria se mândrește cu cel mai mic nivel de preț (66%), iar pentru „Îmbrăcăminte și încălțăminte”, menține, de asemenea, cele mai accesibile prețuri pentru buget (80%). În plus, Bulgaria înregistrează cel mai mic nivel de preț pentru „Întreținerea gospodăriei, apă, electricitate, gaz și alți combustibili”, de numai 37%. Polonia se situează pe locul al doilea în ceea ce privește „Băuturile alcoolice și tutunul” (73%) și „Întreținerea gospodăriei, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (40%).
Pe de altă parte, Danemarca are cel mai ridicat nivel de preț pentru „Îmbrăcăminte și încălțăminte”, cu 133%, în timp ce Irlanda este cea mai scumpă țară din UE atât pentru „Băuturi alcoolice și tutun” (216%), cât și pentru „Întreținerea gospodăriei, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (212%).
România are cele mai avantajoase prețuri la mobilier
Dintre țările UE, România oferă cele mai avantajoase prețuri pentru categoria „Mobilier, echipamente de uz casnic și întreținere curentă a gospodăriei”, cu 70%, urmată îndeaproape de Bulgaria, cu 71%.
Când vine vorba de „Transport” și „Recreere și cultură”, Ungaria rămâne cel mai accesibil stat membru, cu niveluri de preț de 72% și, respectiv, 64%. Bulgaria, pe de altă parte, se mândrește cu cel mai mic nivel de preț pentru „Servicii de cazare și restaurant”, de doar 51%.
Luxemburg, dimpotrivă, prezintă cel mai ridicat nivel de preț pentru „Mobilier, echipamente de uz casnic și întreținere curentă a gospodăriei” dintre statele membre, ajungând la 126%. Pentru „Transport”, Danemarca (127%) și Suedia (126%) sunt cele mai scumpe țări din UE.
Danemarca iese semnificativ în evidență în rândul statelor membre, fiind cea mai scumpă țară atât pentru „Recreere și cultură”, cu 141%, cât și pentru „Servicii de cazare și restaurant”, cu 156%.
România, Portugalia și Ungaria au același indice de volum al PIB
În ceea ce privește indicele de volum al PIB-ului pe cap de locuitor calculat pe baza PPS, România, Portugalia și Ungaria au aceeași valoare, reprezentând 77% din media Uniunii Europene.
Dintre țările UE, Bulgaria a înregistrat cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor în 2022, care a fost cu 41% sub media UE. Pe de altă parte, Luxemburg a atins cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, situându-se la o valoare impresionantă de 161% peste media UE.
“Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere mare în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă”, se mai arată în comunicatul INS.
PPC, raportul dintre prețurile de pe piața internă dintre țări
Paritatea puterii de cumpărare (PPC) este o măsură care indică numărul de unități dintr-o monedă necesare pentru a cumpăra același volum de bunuri și servicii într-o anumită țară în comparație cu o altă țară (Austria în 1993 și 1996 și media UE începând cu 1999). Ea reflectă raportul dintre prețurile de pe piața internă dintre țări.
Puterea de cumpărare standard (Standard Purchasing Power – SPP) este moneda de referință utilizată la nivelul UE pentru a prezenta rezultatele Programului european de comparare. SPP servește ca unitate monetară standardizată, eliminând impactul disparităților nivelului prețurilor între țări.
Indicele nivelului prețurilor (PLI) reprezintă raportul dintre paritatea puterii de cumpărare (PPS) și rata oficială de schimb, semnificând numărul de unități din aceeași monedă necesare pentru a achiziționa același volum de bunuri și servicii în diferite țări.
Consumul final al gospodăriilor denotă agregarea tuturor bunurilor și serviciilor utilizate pentru a satisface în mod direct nevoile individuale ale gospodăriilor, așa cum este explicat de INS.