România a consemnat, în trimestrul al treilea al anului trecut, cel mai mare deficit guvernamental ajustat sezonier (calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene – n.r.) din Uniunea Europeană, 4,9% din PIB, în creştere faţă de un deficit de 4,3% din PIB în trimestrul precedent, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Comparativ, în Uniunea Europeană deficitul guvernamental a rămas neschimbat la 0,9% din PIB în trimestrul al treilea al anului trecut, în timp ce în zona euro s-a menţinut la 0,7% din PIB.

Separat, Eurostat a dat publicităţii şi datele privind raportul datorie guvernamentală/PIB în trimestrul al treilea al anului trecut. Conform acestor date, doar patru state membre ale Uniunii Europene au înregistrat o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB în trimestrul al treilea 2019 comparativ cu trimestrul al doilea, cel mai mare avans fiind înregistrat în România, 1,4 puncte procentuale, de la 33,9% până la 35,4%, potrivit Agerpres.

România, fruntașă în datorii în UE

România a avut cea mai mare creşterea a raportului datorie guvernamentală/PIB din Uniunea Europeană şi în ritm anual, trimestrul al treilea 2019 comparativ cu trimestrul al treilea 2018, tot cu un avans de 1,4 puncte procentuale. În ritm anual, raportul datorie guvernamentală/PIB a crescut în doar şapte state membre UE în trimestrul al treilea al anului trecut.

Cu toate acestea, la finele celui de-al treilea trimestru al anului trecut, România era pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte raportul datorie guvernamentală/PIB, singurele ţări în care acest raport era mai mic decât în România fiind Estonia (9,2%), Luxemburg (20,2%), Bulgaria (20,6%), Cehia (32%), Danemarca (34,1%) şi Suedia (35,1%).

La polul opus, cel mai ridicat raport datorie guvernamentală/PIB se înregistra în Grecia (178,2%), Italia (137,3%), Portugalia (120,5%), Belgia (102,3%) şi Franţa (100,5%).

La finele celui de al treilea trimestru al anului trecut, raportul datorie guvernamentală/PIB în zona euro se situa la 86,1%, în scădere comparativ cu 86,4% la finele celui de al doilea trimestru, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 80,4% până la 80,1%.

Deficitul public este definit în Tratatul de la Maastricht ca fiind necesarul net de finanţare, potrivit sistemului
european al conturilor economice integrate. Sectorul general guvernamental cuprinde subsectorul central, de stat, local şi fondul de securitate socială.