Potrivit raportului anual al Comisiei Europene pentru 2021 referitor la eficiența sistemului de justiție (The EU 2022 Justice Scoreboard), care evaluează într-un mod comparativ eficiența, calitatea și independența acestuia, România se clasează pe ultimul loc în UE privind gradul de accesibilizare al justiției pentru persoanele cu dizabilități, surprinzând lipsa din cadrul sistemului de justiție național a elementelor esențiale accesibilizării, care să le asigure persoanelor cu dizabilități dreptul real la justiție, precum și un proces de justiție echitabil.
*Descriere imagine: În imagine este prezentat un grafic de tip bară, un clasament al tuturor țărilor analizate din perspectiva accesibilității justiției pentru persoanele cu dizabilități. România este pe ultimul loc, în timp ce Bulgaria, Germania, Letonia și Austria sunt pe primul loc, atingând toți indicatorii urmăriți de Comisia Europeană.
Sursa: Comisia Europeană, ”The EU 2022 Justice Scoreboard”, p. 34.
Ce ar fi trebuit să facă România?
Pentru a realiza acest lucru, conform aspectelor urmărite în raport, România ar fi trebuit să aibă în implementare proceduri de soluționare alternativă a litigiilor adaptate, mecanisme prin care persoanele cu dizabilități să fie ascultate în persoană, iar dorințele lor să fie ascultate, adaptări procedurale, soluții digitale accesibile în primă instanță, informații și materiale în format accesibil (redactate în braille, limbajul semnelor, sau în format ușor de citit și înțeles), dar și să colecteze date statistice privind nevoile și gradul de satisfacere ale acestora în context judiciar a persoanelor cu dizabilități.
În schimb, statul român a atins doar aspectul adaptărilor procedurale (fără a exista informații concrete despre cum este aceasta realizată în practică), transmite Centrul de Resurse Juridice.
Comparativ cu România, Bulgaria, Germania, Letonia și Austria au atins toți indicatorii analizați de Comisia Europeană, clasându-se pe primele locuri în UE privind accesibilizarea sistemului de justiție pentru persoanele cu dizabilități.
Aceste state au arătat că au adoptat măsurile necesare pentru ca persoanele cu dizabilități să beneficieze de dreptul lor la un proces de justiție liber și echitabil.
Bulgaria organizează anual traininguri pentru reducerea discriminării
Spre exemplu, Bulgaria organizează anual traininguri cu autorități din diverse sectoare publice cu scopul reducerii discriminării resimțite de acestea, practică ce produce reverberații într-un mod pozitiv asupra întregului proces judiciar.
Concluziile raportului privind situația României nu ne surprind, ele vin în completarea datelor publicate de autoritățile române. Știm, așadar că, printre altele:
– 99% din instanțe nu asigură accesibilizarea informațională pentru persoane cu dizabilități, iar PortalJust nu este accesibilizat;
– 98% din secțiile de poliție sunt neaccesibilizate comunicațional.
Iar toate acestea în contextul în care prevalența violenței împotriva persoanelor cu dizabilități este de 1.5 mai mare comparativ cu cea împotriva persoanelor fără dizabilități și doar 40% dintre persoanele cu dizabilități știu cum să procedeze sau știu ce drepturi au când doresc să se adreseze sistemului de justiție.
Centrul de Resurse Juridice a identificat nenumărate astfel de cazuri de abuzuri în timpul vizitelor de monitorizare inopinate în centrele rezidențiale și spitalele de psihiatrie din țară, demarând acțiuni legale pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale.
România, condamnată de multe ori la CEDO
În plus, România a fost condamnată de multiple ori la CEDO privitor la modul deficitar în care sistemul de justiție tratează cazurile ce au ca obiect abuzuri asupra persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale, atrăgând atenția statului român referitor la acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în continuare pentru a asigura un sistem de justiție accesibil și echitabil pentru aceste persoane.
Experiența CRJ din ultimii 20 de ani ne arată motivele bine întemeiate pentru care această adaptare a justiției ar trebui să intre fără echivoc în atenția statului român: persoanele cu dizabilități ar avea acces la servicii adecvate și de calitate în comunitate, rata mortalităţii, care în rândul tinerilor cu dizabilităţi instituţionalizaţi în prezent este de 16 ori mai mare decât cea a populaţiei generale ar scădea, violența și abuzurile asupra persoanelor cu dizabilități ar fi mai puțin prevalente, iar sancționarea abuzurilor ar fi un element mai des întâlnit în practica autorităților din sistemul de justiție.
De vină pentru această situație poate fi și lipsa de formare și familiarizare a autorităților din sistem cu subiectul, noțiunile și instrumentele ce definesc un sistem de justiție accesibilizat.
În această privință, CRJ și Ministerul Public – PICCJ organizează prin „AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități” 20 de cursuri de formare pentru judecători, procurori, avocați, psihologi, asistenți sociali și medici psihiatri în vederea facilitării implementării ajustărilor procedurale și asigurării accesului la justiție pentru persoanele cu dizabilități.
