București versus alte orașe din Europa privind rețeaua centralizată de încălzire: În București, rețeaua centralizată de termoficare se bazează pe arderea gazului, materie primă care astăzi a ajuns la prețuri-record , în vreme ce în Europa se folosește de ani de zile arderea deșeurilor ca sursă de energie și căldură.
Tehnologiile de astăzi permit aceste operațiuni fără disconfort pentru populație, fără poluare, fără miros, conform stirileprotv.ro.
Soluția? Varianta arderii deșeurilor în scopuri energetice
Planul Național de gestionare a deșeurilor a prevăzut trei incineratoare – unul la București, unul la Brașov și unul la Bacău, să fie zonal măcar ca aceste resturi care se sortează în stațiile de sortare și care nu au altă trebuință ca combustibil primar pentru apă caldă, energie.
Varianta arderii deșeurilor în scopuri energetice ar fi putut fi o soluție.
„Valorificarea în proporție de 80-90% a deșeurilor, adică devierea de la gropă poate fi realizată pe termen lung doar dacă există și valorificare energetică”, spune Tanczos Barna, ministrul Mediului.
Viena procesează anual un milion de tone de deșeuri
În Viena o treime din căldură este produsă în centrale care ard gunoiul din oraș. WienEnergie procesează anual aproape un milion de tone de deșeuri – cât aruncă Bucureștiul la gropile neconforme. Și la noi s-au făcut proiecte, s-au plătit milioane pentru studii care sunt aruncate prin sertare.
„Vom alege o stație de valorificare, două proiecte sau chiar trei stații de valorificare pentru câte două sectoare”, declara fostul primar al Bucureștiului, Gabriela Firea.
Niciun proiect de valorificare a deșeurilor pe bani europeni n-a fost demarat
Într-un interviu acordat pentru știrile Pro Tv, Claudiu Crețu, director general Termoenergetica a spus că există premisele și infrastructura pentru a avea o instalație de valorificare energetică a deșeurilor.
”Există aici premisele și infrastructură pentru a avea o instalație de valorificare energetică a deșeurilor și de neutralizare a tututor emisiilor astfel încât să fie verde, să fie prietenos cu mediul și să producă energie electrică și termică iar prețul să fie din ce în ce mai bun.”
Peste 200 de milioane de euro erau rezervați acestui plan
Ideea de incinerator nu a fost pe placul oamenilor. De asemenea nici organizațiile de mediu, sau primarii nu au fost prea încântați.
„Nu mă opun ideii de incinerator, ne-am opus fix acelui proiect. Acolo, probabil au fost niște interese ale cuiva să le supradimensioneze și mi s-a părut absurd să îi aduci gunoi din afară Bucureștiului pentru această mega instalație ca să funcționeze”, a transmis primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.
Primăria a cheltuit aproape 3 milioane de lei pentru un studiu la care a renunțat.
„Ipoteza de incinerare este exclusă. Direcția pe care mergem este colectare selectivă, selectare, tratare mecano-biologică și restul la groapă”, a declarat primarul Capitalei Nicușor Dan.
În Copenhaga, administrația orașului a construit o centrală care funcționează pe baza de deșeuri exact în centrul orașului
O turbină și un generator produc energie electrică și termică pentru mii de case, cenușă este folosită la construirea șoselelor. Un model de filtrare de particule performant prin care se asigură că aburii nu reprezintă un pericol pentru sănătatea populației este instalat acolo.
„România a ratat șansa de a face astfel de capacitate prin fonduri europene. Astăzi nu se mai poate. Va trebui să se facă din fonduri naționale sau fondurile administrațiilor administrative-teritoriale sau din fondurilre private ale companiilor”, a mai spus ministrul Mediului.
Roma și asemănarea cu București
Roma are aceiași problema ca Bucureștiul: magnații gropilor de gunoi au reușit să blocheze orice proiect de valorificare a deșeurilor.
„Cu tehnologia nouă ai putea recupera aproape 70 la sută din deșeuri. Să îl tratezi și să faci biomasă, combustibil, compost pentru agricultură, multe se pot face din gunoi. Astăzi tehnologia îți permite să faci multe. Dar în Roma nu este nimic pregătit, noi suntem blocați cu 7-8, 10 ani în urmă”, a spus Federico Rocca.
