Oricum, încrederea consumatorilor este în creştere şi, având în vedere decalajul de aproximativ trei luni față de vânzările din retail, ne aşteptăm la o redresare a cererii interne.
Exporturile sunt în continuare un punct de sprijin pentru România, la fel ca în prima jumătate a lui 2010. Acest lucru se datorează, în principal, creșterii puternice din Germania, țară către care sunt direcţionate aproximativ 20% din exporturile românești. Totuși, în prima jumătate a lui 2010 a existat şi o creştere puternică a importurilor, ceea ce a condus la o balanță comercială negativă.
Luând în calcul prognozele noastre pentru Germania, ne aşteptăm ca această contribuţie negativă a exporturilor nete la PIB să continue şi în 2011.
Cel mai probabil, investiţiile vor rămâne la un nivel scăzut pentru o vreme.
Majorarea TVA, creşterea încă negativă a creditării şi încrederea scăzută (dar în creştere) a mediului de afaceri fac improbabilă o redresare a investiţiilor companiilor în viitorul apropiat.
Ritmul de creștere al partenerilor comerciali, în declin
Polonia cunoaşte în prezent o creştere puternică şi ne aşteptăm ca acest lucru să continue şi în 2011, cu o rată de creştere estimată de 3,4%. În ultima perioadă, s-a produs o schimbare în structura factorilor de creştere, care a redus dependenţa masivă de exporturi, iar prognozele privind la principalii destinatari ai exporturilor poloneze întăresc tendința pozitivă de creştere economică.
Cererea internă şi refacerea stocurilor au fost principalele motoare ale redresării economiei poloneze şi, cel mai probabil, vor acţiona la fel de benefic şi în 2011, însă ritmul de creştere se va reduce. Până în prezent, investiţiile, atât în sectorul privat, cât şi în cel public, au contribuit foarte puţin la creşterea economică. Dar, începând cu 2011, investiţiile publice vor începe să aibă o contribuţie pozitivă, odată cu lansarea proiectelor de infrastructură. Investiţiile private vor începe și ele să revină, pe măsură ce sentimentul pieței se ameliorează, iar acest lucru indică, de regulă, o intensificare a creşterii.
Exporturile nete ale Poloniei au contribuit negativ la PIB în prima jumătate din 2010. Aceasta este o schimbare de tendință faţă de perioada anterioară, în care exporturile au depăşit importurile. Ne aşteptăm ca tendința actuală să continue şi în 2011, fiindcă exporturile poloneze vor avea de înfruntat curenţi potrivnici, majoritatea ţărilor partenere confruntându-se cu o încetinire a creșterii, care probabil va continua. Având în vedere faptul că exporturile au impulsionat producţia industrială şi cererea internă, o scădere a celor dintâi se va resimți asupra celei din urmă. Dar, spre deosebire România și Ungaria, Polonia va face faţă cu mult mai bine furtunii, grație unei solide cereri interne.
Dependența de exporturi face economia vulnerabilă
Ne aşteptăm ca Ungaria să ajungă la o rată de creştere de 1,8% în 2011. Este foarte probabil ca această ţară să evite recesiunea în 2010, acest lucru datorându-se exclusiv creșterii puternice a economiei germane. Dar Germania şi, în general, economia globală vor încetini ritmul, afectând economia Ungariei, din cauza dependenţei masive de exporturi.
Exporturile nete reprezintă principalul motor al creşterii economice a Ungariei şi, ţinând cont de cererea internă foarte slabă şi de investiţiile reduse, și publice, şi private, ne aşteptăm ca situaţia să nu se schimbe în 2011, prin contrast cu Polonia şi România. Cererea internă din Ungaria este la un nivel redus şi ne aşteptăm să rămână la fel şi în 2011, fără să pună în pericol balanța comercială. Diverse studii care măsoară încrederea în economie oferă indicii clare că, în 2011, și investiţiile, și cererea internă se vor plasa la un nivel scăzut.
În concluzie, putem observa că rolul exporturilor de motor al creşterii Poloniei este preluat de cererea internă și că România urmează, în parte, acelaşi drum, căutând să se protejeze de eventualitatea unei contracţii economice în ţările în care exportă. Întrucât exporturile nu au fost atât de puternice în România prin comparație cu Ungaria şi Polonia, producţia industrială şi crearea de noi locuri de muncă au fost modeste.
Oricum, în timp ce și România, şi Polonia sunt pe cale de a beneficia de o schimbare a factorilor de creştere, Ungaria este ameninţată de riscul unei sincope în privința creşterii, din cauza dependenței sale absolute de exporturi. În Polonia, investiţiile publice vor contribui pozitiv la creştere în 2011, pe când investiţiile private şi publice din România şi Ungaria vor avea un impact negativ asupra creşterii.
Există o relaţie strânsă între aşteptările privind creşterea economică a unei ţări şi capacitatea acesteia de a atrage investiţii. Polonia, având cea mai bună perspectivă de creştere, atrage cele mai multe investiţii străine prin raportare la PIB; România se situează pe locul al doilea, iar Ungaria, pe ultimul. Deşi se aşteaptă ca Ungaria să înregistreze o creştere mai mare decât România, se poate întâmpla la fel de bine şi invers. Dependenţa masivă față de exporturi a Ungariei face ca economia acesteia să fie foarte vulnerabilă.
Christian Blaabjerg, directorul de strategie al Saxo Bank
