România are o pondere mare a populaţiei ocupată cu agricultura.
Aproape o treime din populaţia ocupată a României lucrează în agricultură şi asigură 5-6% din produsul intern brut, în timp ce ţările dezvoltate au 3-4% din populaţie ocupată care lucrează în agricultură şi generează 6-7% din PIB, a declarat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la conferinţa Pria Agriculture.
"În agricultură, indiferent că vorbim de ferme, de gospodării, lucrează între 27-28% din populaţia ocupată a România. Această cifră foarte mare nu asigură decât 5-6% din PIB. Cifrele sunt puţin diferite în raport cu alte ţări europene chiar şi cu ţări care sunt în jurul nostru. Ţările dezvoltate au în jur de 6-7% din PIB în agricultură, iar populaţia ocupată e de 3-4%. Diferenţa dintre populaţia ocupată şi ponderea agriculturii în PIB nu este mai mare de 3-4 procente. Există un potenţial foarte mare de dezvoltare a producţiei agricole în perioada următoare", a afirmat Andrei.
Potrivit acestuia, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la suprafaţa cultivată cu porumb şi floarea soarelui.
"Un alt lucru este numărul mare de exploataţii agricole, indiferent că vorbim de ferme sau de gospodării individuale. La nivelul României sunt 3,6 milioane de exploataţii agricole şi reprezintă 30% din exploataţiile agricole la nivelul UE. Pare o cifră foarte mare, dar şi Franţa a trecut prin aceeaşi experienţă. În anii 1950 aveau acelaşi număr de exploataţii agricole, în jur de 4 milioane, iar prin măsurile luate în decursul anilor s-a ajuns la 600.000. România deţine o pondere foarte mare la producţia de porumb, adică suprafeţe agricole destinate porumbului şi floarea soarelui. Aici ocupăm locul întâi şi deţinem 25% din suprafaţa agricolă la nivel european destinată acestor culturi. Aceasta arată un potenţial cel puţin pentru această zonă", a mai afirmat oficialul INS.
Performanţele obţinute în ultimii ani de marii agricultori autohtoni au reuşit să poziţioneze România printre ţările cu cele mai mari producţii de cereale din Europa. Lucrurile ar fi stat chiar mai bine dacă agricultura de subzistenţă nu ar fi avut o pondere imensă şi dacă s-ar fi investit în sistemul de irigaţii.
Într-o eră a tehnologiilor moderne, agricultura de subzistenţă încă se mai practică la o scară mare în România. Din 1.270.000 de fermieri, circa 800.000 deţin suprafeţe între 1 şi 5 hectare. În aceste condiţii, cum cele mai multe ferme nu sunt modernizate, cei care reuşesc să pună România pe harta furnizorilor de cereale din Europa sunt circa 1% din agricultorii autohtoni, care deţin jumătate din suprafaţa agricolă, adică 5,2 milioane de hectare.
AGERPRES
