România printre țările cele mai expuse la oprirea fluxurilor
Pieţele emergente, printre care şi România, se confruntă cu riscul unei „opriri bruşte” a fluxurilor de capital, un fenomen care ar putea afecta grav economiile dependente de finanţare externă. Avertismentul vine din partea băncii de investiţii JPMorgan, care a publicat joi un raport în acest sens, relatează Reuters.
Potrivit analizei, în ultimul trimestru al anului 2024, pieţele emergente (fără China) au înregistrat ieşiri nete de capital în valoare de 19 miliarde de dolari, iar estimările indică pierderi suplimentare de 10 miliarde de dolari în primele luni ale anului 2025. Acest declin al fluxurilor financiare este atribuit în mare parte politicilor economice favorabile Statelor Unite, promovate de fostul preşedinte Donald Trump, care au consolidat economia americană şi au atras capital din economiile mai sărace.
JPMorgan include România printre cele patru state cele mai expuse la riscul unei „opriri bruşte” a fluxurilor de capital. Acest fenomen este deosebit de periculos, deoarece lipsa capitalului extern poate afecta grav capacitatea economiilor emergente de a creşte sau chiar de a funcţiona în parametri normali.
„Mai simplu spus, folosind definiţia academică acceptată pe scară largă, asta ar semnala că pieţele emergente, fără a include China, se îndreaptă spre o stopare bruscă a fluxurilor de capital”, se precizează în raportul băncii.
Contextul global şi cauzele fenomenului pe piețele emergente
Actuala încetinire a fluxurilor de capital nu este rezultatul unui eveniment economic localizat pe pieţele emergente, ci mai degrabă o consecinţă a înăspririi condiţiilor financiare la nivel global. Printre factorii principali se numără politicile economice americane, inclusiv tarifele şi promisiunile de reducere a impozitelor, care au întărit economia SUA.
Aceste măsuri au crescut probabilitatea ca ratele dobânzilor din Statele Unite să rămână ridicate pe termen lung, ceea ce atrage investitorii către activele americane, în detrimentul pieţelor emergente.
În raport, analiştii subliniază că nu este vorba de o criză economică globală de tip „risk-off”, determinată de o economie americană slabă, ci mai degrabă de o economie americană robustă, care atrage capital din pieţele mai vulnerabile.
Situaţia internațională depinde de mai mulţi factori
Evoluţia situaţiei va depinde de mai mulţi factori, inclusiv de deciziile politice şi economice din SUA. Dacă datele economice americane – precum locurile de muncă, inflaţia şi vânzările cu amănuntul – vor rămâne solide, există riscul ca Rezerva Federală să menţină ratele dobânzilor ridicate pentru o perioadă mai lungă.
Pentru economiile emergente precum România, aceasta ar putea însemna o scădere continuă a finanţării externe şi o presiune suplimentară asupra balanţelor de plăţi şi asupra monedelor locale.
Deşi situaţia actuală nu este la fel de gravă precum crizele din 1998-2002 sau din 2013, JPMorgan avertizează că fenomenul nu trebuie tratat cu superficialitate. „Aceasta nu este doar o încetinire temporară; riscurile politice şi economice la nivel global trebuie abordate cu seriozitate”, conchid analiştii.
România ar putea fi nevoită să implementeze măsuri suplimentare pentru a contracara efectele negative, cum ar fi politici fiscale şi monetare mai stricte, pentru a menţine stabilitatea economică.
