Infografic Monitorul Social: cererea și oferta de forță de muncă. Cum stă țara noastră la acest capitol, comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană (UE)?
Cererea și oferta de forță de muncă în România
Infografic Monitorul Social: cererea și oferta de forță de muncă.
România este printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai mică rată a locurilor de muncă disponibile în industrie, construcții și servicii, având doar 0,8% din totalul locurilor de muncă. Comparativ, media Uniunii Europene este de 2,9%. Aceste date sunt prezentate într-un infografic recent realizat de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România. Rata locurilor de muncă vacante arată procentajul posturilor neocupate din totalul locurilor de muncă dintr-o țară sau dintr-un anumit domeniu.
Pe lângă România (0,8%), alte țări cu o rată scăzută a locurilor de muncă vacante includ Polonia (0,9%), Bulgaria (0,8%), Slovacia (1,1%), Grecia (1,6%), Spania (0,9%) și Portugalia (1,4%), conform datelor Eurostat din 2023. În schimb, țările vestice cu economii puternice, cum ar fi Austria (4,7%), Belgia (4,6%), Olanda (4,5%) și Germania (4,1%), au o rată mai mare a locurilor de muncă vacante.
Ce înseamnă o rată scăzută a locurilor de muncă vacante?
Ce înseamnă o rată scăzută a locurilor de muncă vacante și cum se leagă acest lucru de alți factori economici, cum ar fi rata șomajului?
În primul rând, o rată mică a locurilor de muncă disponibile într-un an arată că există probleme pe piața muncii, cum ar fi lipsa de locuri de muncă. De exemplu, dacă cererea de muncă este mai mare decât oferta, acest dezechilibru poate duce la creșterea salariilor în domeniile unde sunt mulți șomeri sau persoane care caută un loc de muncă, dar nu sunt înregistrate oficial.
Pe de altă parte, diferențele dintre rata scăzută a locurilor de muncă vacante din România și rata mai mare a șomajului sugerează că angajatorii cer competențe care nu se potrivesc cu cele ale persoanelor care caută un loc de muncă. În România, rata șomajului este de 5,6%, ceea ce este similar cu media din Uniunea Europeană. Aceasta plasează România alături de țări din Europa de Vest, precum Belgia (5,5%), Luxemburg (5,2%) și Danemarca (5,1%), dar și de țări din Europa de Sud și Est, cum ar fi Slovacia (5,8%), Cipru (5,8%), Croația (6,1%) și Estonia (6,4%).
Cifrele arată că țările cu o rată a șomajului foarte mare, de două ori mai mult decât în România, au și cele mai puține locuri de muncă vacante. Exemplele includ Spania (12,2%), Grecia (11,1%), Italia (7,7%) și Franța (7,3%). În schimb, țări precum Slovacia, Croația, Estonia, Luxemburg și Irlanda au o situație similară cu cea din România.
Migrația economică ridicată din România afectează capacitatea pieței muncii
După ce rata șomajului și numărul locurilor de muncă vacante au început să revină la normal, după anii dificili din timpul pandemiei de COVID-19, când mulți oameni căutau un loc de muncă din cauza restricțiilor impuse de guvern, analiza actuală a cererii și ofertei de muncă arată o schimbare în ceea ce privește locurile de muncă disponibile.
Conform politicilor europene care vizează digitalizarea muncii și flexibilizarea programului de lucru, România are o rată scăzută a locurilor de muncă vacante, iar acest lucru trebuie analizat și în contextul nevoii de autonomie și mobilitate a celor care lucrează prin platforme digitale, cum ar fi freelancerii sau persoanele cu contracte temporare.
Migrația economică ridicată din România afectează capacitatea pieței muncii de a încadra noi angajați în industrii, servicii și construcții. Comparativ cu țările din vest, cum ar fi Austria, Belgia, Olanda și Germania, care au o rată mult mai mare a locurilor de muncă disponibile, România se confruntă cu o capacitate mai redusă de a absorbi noi angajați.