Sănătatea se confruntă în acest moment cu o diferenţă de 1,25 miliarde de lei între bugetul alocat medicamentelor şi nevoile reale de tratament ale pacienţilor români. Bugetul alocat medicamentelor în România, în prezent, este în valoare de 6 miliarde de lei, şi este calculat la nivelul consumului de medicamente din anul 2011, în condiţiile în care, în ultimii trei ani, numărul pacienţilor români si implicit nevoia acestora de a se trata a crescut cu peste 20%.
România se află printre ultimele ţări din Europa în ceea ce priveşte bugetul alocat medicamentelor, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene – OECD Health Data 2014 . Ţara noastră alocă în acest moment 216 EUR PPP /capita pentru medicamente în condiţiile în care media europeană este de 350 EUR PPP/capita.
,,Subfinanţarea bugetului alocat pentru medicamente este, în prezent, una dintre cele mai grave probleme ale sistemului de sănătate. România a ajuns să fie printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte mortalitatea din cauze evitabile şi printre ultimele ţări când vine vorba de speranţa de viaţă. Alocarea procentuală din PIB pentru sănătate trebuie să crească într-un ritm constant de la 4% cât este acum, astfel încât să poată atinge media europeană de 6,5%. Doar în condiţiile unei finanţări corecte şi raportate la nevoile reale ale pacienţilor români, sistemul românesc de sănătate le va putea oferi acestora acces permanent la servicii medicale corecte şi medicamente moderne”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv – Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Conform aceluiaşi raport, există o diferenţă foarte mare între sumele alocate sănătăţii în România comparativ cu alte ţări europene. România, cu doar 753 EUR/capita, se află pe ultimele locuri, alături de Macedonia şi Turcia, în timp ce pe primele locuri la acest capitol se află Olanda, care alocă 3.829 EUR/capita , urmată de Danemarca (3.528 EUR/capita) și de Luxembourg (3.437 EUR/capita).
PPP – Paritatea Puterii de Cumpărare exprimă egalitatea între nivelul preţurilor exprimate în aceeaşi monedă pe pieţe diferite. Respectiv, două state care schimbă valuta între ele sunt în echilibru atunci când puterea de cumpărare este aceeaşi în ambele state. Aceasta înseamnă că rata de schimb între cele două ţări, trebuie să egaleze nivelul preţului într-un ansamblu fix de bunuri şi servicii. Când într-o ţară nivelul preţului comun creşte, rata de schimb a acestei ţări trebuie să descrească pentru a reveni la paritatea puterii de cumpărare.