România a câștigat procesul Roșia Montană! Marcel Ciolacu: Românii nu trebuie să sufere

România ar fi avut de plătit despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari

Verdictul a venit vineri, pe data de 8 martie. Conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor, Gabriel Resources solicita despăgubiri în valoare de aproximativ 6,7 miliarde de dolari.

„Acţiunea arbitrală internaţională a fost iniţiată în anul 2015 împotriva României de către doi investitori străini, respectiv Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), şi a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995). Aceasta a primit numărul ARB/15/31.

Pe această cale, reclamanţii au solicitat tribunalului arbitral internaţional să constate că România a încălcat tratamentul just şi echitabil şi deplina protecţie şi securitate a investiţiei Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey), drepturi protejate de cele două acorduri internaţionale de protecţie a investiţiilor. Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate a fost, la nivelul anului 2024, de aproximativ 6,7 miliarde USD”, a transmis Guvernul.

Decizia a fost anunțată de către Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID).

Ce se întâmplă după anunțarea deciziei?

Conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Guvernului, după publicarea dispozitivului deciziei, părților li se va înmâna și textul integral al deciziei. Acesta va fi însă ținut sub secret timp de 20 de zile, perioadă în care oricare dintre părți trebuie să comunice dacă are vreo obiecție asupra conținutului integral al deciziei.

„Guvernul este pregatit să comunice Tribunalului că nu avem pretenție să tinem ceva la secret. Va trebui însă ca în astea 20 de zile să vedem și RMGC dacă are vreo pretentie cu privire la conținutul deciziei. Tribunalul face public ceea ce ambele părți au convenit. Într-o perioadă urmatoare de 1-2 săptamani, Ministerul Finantelor va emite un Memorandum, care va fi adus la Guvern care va prezenta decizia și o strategie de reacție și implementare a deciziei.

După ce expira cele 20 de zile incepe un nou interval de 4 luni în care statul ar avea dreptul să invoce vreun motiv de contestare a deciziei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a declarat joi că strategia de negociere a statului român va fi stabilită în funcție de decizia adoptată vineri.

„Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrară internațională. Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează apoi să ne formulăm strategia de negociere și, în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere, vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a declarat el.

Chestionat cu privire la posibilitatea unei cai extraordinare de atac din partea statului român, Boloș a răspuns:

„Este posibilă, dar ea se derulează destul de rapid. Așa sunt uzanțele instanțelor arbitrare internaționale și perspectiva aceasta de a schimba decizia care se va pronunța vineri, (…) în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”.

Premierul Marcel Ciolacu a oferit clarificări cu privire la acest subiect joi. Mai exact, după ce a purtat discuții în ședința de Guvern cu o zi înainte.

„Eu cel puțin m-am obișnuit ca notele de plată să-mi vină mie ca și prim-ministru pentru toate tâmpeniile făcute de alții. După vaccinuri și ședința de Guvern pe care o facem azi ca să contractăm o firmă de avocați ca să ne putem apăra ca și alte state din UE (n.a în procesul cu Pfizer), înțeleg că până pe data de 10 (n.a februarie) va veni și o decizie definitivă în cazul Roșia Montană.

Ieri în ședința de Guvern am rugat toți colegii care dețin informații și care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocații pe care i-am avut în acest proces astfel încât românii cu toții să știe adevărul.

În ceea ce privește plățile, sunt ferm convins că vom avea o discuție cu cei care este posibil să câștige acest proces. Intâi și întâi să vedem instanța despre ce sumă va hotărî că stăm de vorba. Oricum vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice și administrative luate ca România să piardă acest proces am să vi le pun la dispoziție și românii să știe foarte clar cine a greșit în această speță”, a declarat el.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că ar trebui să așteptăm decizia. Acesta  încrezător că Guvernul a luat „măsuri de precauție”.

„În primul rând, cred că e bine să așteptăm decizia, dar sunt convins că Guvernul, în înțelepciunea lui, și-a luat măsuri de precauție. Nu sunt parte a acestor demersuri dar mă aștept ca Guvernul să facă absout tot ce e necesar”, a declarat acesta joi, întrebat despre posibilitatea ca România să piardă procesul cu Roșia Montană.

Cum a început afacerea „Roșia Montană”?

În martie 1997, a fost încheiat un contract între compania canadiană Gabriel Resources Limited, Regia Autonomă a Cuprului Deva, Minexfor SA, Cepromin SA și Upsrueem SA, care a condus la înființarea companiei Euro Gold Resources, conform unor documente dezvăluite de Guvernul României în septembrie 2011.

La acea vreme, guvernul era condus de Victor Ciorbea. Funcția de ministru al Industriilor era deținută de Călin Popescu Tăriceanu. Gabriel Resources deținea 65% din capitalul social. Regia Autonomă a Cuprului Deva avea 33,8%, iar celelalte companii dețineau până la 0,5%. Primul consiliu de administrație a fost format din controversatul om de afaceri Frank Timis, care a deținut și funcția de președinte, Danken Grenaway, membru numit de Gabriel Resources, și Nicolae Stanca, membru numit de Regia Autonomă a Cuprului Deva.

De-a lungul timpului, structura acționariatului companiei, redenumită ulterior Roșia Montana Gold Corporation, a fost modificată în repetate rânduri, până când Gabriel Resources a ajuns să dețină 80,68% din acțiuni, iar Minvest (fosta Regia Autonomă a Cuprului Deva) doar 19,31%.

Din 2008, compania este condusă de Dragoş Tănase. Acesta deține funcția de Director General al Roșia Montană Gold Corporation, precum și pozițiile de președinte și CEO al Gabriel Resources. Cu doar 170 de mii de dolari, echivalentul prețului unui apartament în București, Gabriel Resources a obținut diferența de 15%, reprezentând o cotă semnificativă din afacerea evaluată la 15 miliarde de dolari SUA, a relatat România Curată în septembrie 2011.

Contractul inițial din 1997 a fost completat cu mai multe acte adiționale. Documentele dezvăluite în 2011 arătau că partea română avea o serie de obligații pentru obținerea drepturilor de explorare și exploatare a resurselor minerale. În același timp, compania canadiană se ocupa de finanțarea și operațiunile financiare.

„Dupa constituirea societății, Regia va depune toate eforturile și va coopera cu Gabriel Resources și cu societatea, pentru obținerea drepturilor de explorare și exploatare a resurselor minerale din perimetre în favoarea societatii, potrivit legislației în vigoare, garantând exclusivitatea operării societății în perimetre în virtutea dreptului de administrare pe care îl detine asupra perimetrelor”, se arăta în primul act adițional, încheiat la câteva luni după înființarea societății.

În octombrie 1999, Minvest Deva a transferat licența de exploatare către Roșia Montană Gold Corporation. Nu are o activitate susținută, având o cifră de afaceri de doar câteva zeci de mii de lei pe an. Cu toate acestea, compania este listată la Bursa din Toronto. De-a lungul timpului, au apărut speculații pe piața bursieră, având la bază doar conceptul unei potențiale investiții.

Mai multe puteți afla aici.