Potrivit explicațiilor oferite de Mircea Fechet, „Balanța Lemnului din România” va deveni un instrument esențial care va oferi publicului larg o multitudine de informații, contribuind la o mai bună gestionare și reglementare a industriei.
Mircea Fecheta a recunoscut că România rămâne dependentă de lemnul de foc
Ministrul a subliniat că accesul la date și informații este esențial, mai ales într-un domeniu care a generat de-a lungul timpului controverse și dezbateri intense, cum este cel al lemnului și pădurilor din România. În prezent, „Balanța Lemnului” conține informații din SUMAL, un sistem care gestionează milioane de date și care permite o viziune clară asupra industriei lemnului. Fechet a recunoscut că România rămâne dependentă de lemnul de foc, utilizat de milioane de români pentru a face față sezonului rece.
De asemenea, ministrul a afirmat că, dacă un astfel de instrument ar fi existat în urmă cu cinci sau zece ani, industria lemnului ar fi fost mult mai competitivă.
Referindu-se la contribuția industriei lemnului la economia națională, Fechet a precizat că aproximativ 3,5% din PIB-ul României provine din această industrie. În acest context, oficialul a subliniat importanța colaborării dintre factorii decidenți, companiile din domeniu, mediul academic și institutele de cercetare.
Totodată, Fechet a reamintit angajamentul Guvernului de a asigura accesul publicului la informații de interes public și a promis continuarea procesului de transparență, considerând că acest lucru va contribui la o mai bună înțelegere și colaborare din partea cetățenilor și a societății civile.
„’Balanţa Lemnului din România’ va fi un instrument care va deschide către publicul larg o multitudine de informaţii şi aici cred că accesul la date, accesul la astfel de informaţii este vital, mai ales atunci când discutăm despre lemn sau despre păduri, subiect care a generat de-a lungul timpului extrem de multă emoţie şi extrem de mult dialog în spaţiul public. V
reau să îmi exprim aici angajamentul pentru a continua acest instrument, pentru a continua dezvoltarea acestuia, indiferent dacă discutăm despre resurse financiare sau despre resurse şi mai importante, respectiv cantitatea imensă de date pe care o avem la dispoziţie, astăzi, în SUMAL. Vorbim despre milioane sau sute de milioane de cifre, de informaţii care ne ajută să avem o imagine de ansamblu, dar, mai mult decât atât, ne ajută în viitor să luăm deciziile corecte.
Poate că dacă am fi avut un astfel de instrument în urmă cu cinci ani sau în urmă cu zece ani, industria lemnului din România ar fi fost un pic mai competitivă. Am constatat, deja, faptul că România este încă profund dependentă de lemnul de foc. Milioane de oameni folosesc lemnul de foc pentru a depăşi cu bine sezonul rece”, a susținut Fechet.
91% din lemnul exploatat provine din păduri amenajate din fondul forestier național
Conform datelor centralizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMSAP), „Balanța Lemnului în România” pentru anii 2023 și 2024 arată că 91% din lemnul exploatat provine din păduri amenajate din fondul forestier național. Din această cantitate, 58% provine din păduri publice și 32% din păduri private. În același timp, 30% din lemnul exploatat a fost certificat în sistemul FSC (Forest Stewardship Council), ce garantează un management responsabil al pădurilor.
De asemenea, un alt aspect important evidențiat de datele Ministerului Mediului este faptul că 90% dintre persoanele fizice care au pus în valoare masa lemnoasă în 2023 și 2024 au proprietăți forestiere de sub 5 hectare, iar 50% dintre aceștia dețin terenuri de pădure de sub un hectar.
„Recunosc aici importanţa industriei lemnului. Aproximativ 3,5% din PIB-ul României se datorează acestei industrii. Mă bucur că în cadrul Grupului pentru Dialog Forestier putem să stăm la aceeaşi masă, nu doar factori decidenţi, ci mai ales companii, reprezentanţi ai industriei, mediul academic, institutele de cercetare.
Vă asigur de această dorinţă şi de această promisiune pe care am făcut-o mereu, legată de accesul cetăţenilor la informaţii de interes public, legate de accesul oricăror părţi interesate la aceste date, pentru că transparenţa nu strică niciodată. În măsura în care vom reuşi să devenim din ce în ce mai transparenţi. De asemenea, cred că societatea civilă, cetăţenii în general, vor înţelege mai bine şi vor deveni un partener şi mai sănătos al acestor demersuri pe care le avem”, a mai spus oficialul.
În cazul persoanelor juridice, 55% dintre acestea au proprietăți de pădure de sub 30 de hectare, iar 55% din volumul lemnos extras în 2024 a fost exploatat la distanțe de scos apropiate, de peste 500 de metri.
