Analistul economic Dragoș Cabat explică de ce România conduce topul țărilor din regiune în privința numărului mic de carduri
Dragoș Cabat analizează acest fenomen. Conform informațiilor oferite de Banca Mondială, procentul românilor cu cont bancar este cel mai mic din întreaga regiune. Majoritatea persoanelor refuză să își deschidă conturi bancare invocând teama de a fi monitorizate sau urmărite.
Conform unei cercetări realizate de Asociația Română a Băncilor, alți respondenți susțin că nu văd necesitatea unui cont bancar. Aceștia susține că au venituri prea modeste sau se confruntă cu dificultăți în a avea acces la un bancomat în zona în care locuiesc.
Capitala conduce în mod evident în ceea ce privește accesul la servicii bancare comparativ cu toate celelalte județe din țară. Bucureștiul are, de asemenea, cele mai mari valori ale depozitelor bancare. Numărul de sucursale bancare în București este de 49 la 100.000 de adulți. Numărul este cu peste două ori mai mult decât în regiunile Moldovei, sudul Munteniei sau în Sud-Vest.
„O parte dintre români nu au cont pentru că nu știu cum să-l folosească, adică pur și simplu nu au o minimă educație financiară în așa fel încât să poată folosi un cont, lucrează doar cu cash.
Dar în același timp, o foarte mare parte dintre români lucrează la economia gri. Nu este la negru, este în economia gri. Nu fac lucruri ilegale, dar nici nu plătesc taxe. Și atunci, ca să nu fie urmăriți banii, pentru că nu ai cum să primești niște bani pe care nu-i poți justifica în cont, nu-și fac conturi bancare”, explică acest fenomen analistul Dragoș Cabat.
Românii se confruntă cu lipsa ATM-urilor în zonele rurale
Potrivit analistului, în marile orașe precum Bucureștiul, accesul la un bancomat nu este o problemă majoră, dar în zonele rurale și în orașele mai mici, găsirea unui ATM poate fi o provocare. De multe ori, când găsești unul, trebuie să plătești un comision pentru tranzacțiile efectuate. De asemenea, potrivit lui Cabat, efectuarea tranzacțiilor online necesită o minimă educație financiară.
„Ele sunt foarte justificate, într-adevăr. Sigur că cei care locuiesc în București sau marile orașe ale României nu își pun problema că nu pot găsi un ATM, dar în zonele rurale și în orașele mai mici nu este chiar atât de simplu să găsești un ATM. Și de multe ori, atunci când îl găsești pentru tranzacția respectiva, ți se oprește un comision dacă vrei să scoți cash.
Iar a face tranzacții online din nou ține de educație financiară. Deci da, este parte din explicații și faptul că nu găsești ATM și fraudele online. Dar cu siguranță nu poate fi aceasta o explicație pentru ca un om, în anii în care trăim, să nu aibă cont bancar”, susține Cabat, potrivit RFI.
În acest context, analistul a abordat și tema „banilor la saltea”, un adevărat fenomen în țara noastră în rândul românilor cu venituri medii sau peste medie.
„Probabil că există foarte mulți bani la saltea. Aici, când vorbim de economii, deja nu mai vorbim despre românii săraci, ci vorbim despre cei cu venituri medii sau peste medie.
Iar aici nu mai vorbim de frica de furt online sau alte lucruri, ci vorbim în general de bani gri, ca să nu spunem negri. Există un mare procent din economie nefiscalizat și un mare procent de bani cash care nu se află în sistemul financiar al țării, tocmai din acest motiv, că banii respectivi nu pot fi justificați”, a adăugat el.
Jumătate dintre români trăiesc în mediul rural
Potrivit raportului citat, în ciuda faptului că aproximativ jumătate dintre români trăiesc în mediul rural, acesta găzduiește doar 14% din rețeaua totală de sucursale ale băncilor. Acest fapt îngreunează accesul la agenții bancare pentru oamenii din afara orașelor.
Analistul explică faptul că această tendință a băncilor se explică prin lipsa de profitabilitate a prezenței agențiilor și ATM-urilor în sate.
„Da, este exact ceea ce spuneam ATM-uri și sedii de bănci sunt foarte puține în mediul rural. Și aceasta se întâmplă pentru că ele nu ar fi profitabile în zonele respective. Până la urmă este un fel de ou și găina, pentru că ele nu sunt profitabile, pentru că nu se fac destule tranzacții. Nu se fac tranzacții, pentru că ele nu există, pentru că oamenii de acolo sunt săraci.
Deci este un cerc vicios. Din acest cerc vicios nu se poate ieși ușor. Sigur, nu putem cere unei bănci, mai ales dacă este bancă privată, dar nici măcar unei bănci de stat, să deschidă obligatoriu și să aibă agenții și să aibă ATM-uri în toate satele din România, pentru că ele nu sunt viabile din punct de vedere economic”, potrivit lui Dragoș Cabat.
Dragoș Cabat consideră că limitarea folosirii cash-ului ar fi fost benefică în România
Cabat declară că această inițiativă controversată ar fi avut un impact benefic, în special prin restricționarea tranzacțiilor „la negru” sau „la gri”.
Fie că sunt între persoane fizice sau între companii. Cu toate acestea, astfel de inițiative legislative ar trebui să fie dezvoltate nu doar de politicieni, ci de politicieni în colaborare cu specialiști.
„Ar fi fost benefic, în primul rând, pentru că ar fi limitat plățile acestea la negru sau la gri, cum vreți să le spuneți, între persoane fizice și între companii. Dar, din nou, astfel de inițiative legislative ar trebui luate nu de politicieni, așa cum se întâmplă.
Ci de politicieni, împreună cu specialiști care să spună ce se poate face cu adevărat, ce se poate implementa și întotdeauna discutate și cu mediul de afaceri și văzut și impactul în economie. Ori politicienii nu fac acest efort și de multe ori, când dau legi, ele nu pot fi cu ușurință implementate în practică”, este de părere Dragoș Cabat.
