În ciuda analizei serioasă a declinului demografic și scăderii forței de muncă din regiune este mai greu de găsit un răspuns clar. O posibilă cauză este aceeea că guvernele nu au răspunsuri credibile și nici resursele disponibile pentru a schimba lucrurile. Din Grecia până în Polonia, aproape toate țările estice, centrale și de sud-est europene se luptă cu aceleași probleme, arată un studiu Balkan Insight.
Conform acestui studiu, până în 2050, Bulgaria va avea cu 38,6% mai puțini cetățeni decât în 1990. Serbia va avea 23,8% mai puțini, Croația 22,4% și România 30,1%.
Moldova a pierdut deja 33,9% din populație. Bosnia și Herțegovina are o rată a fertilității de 1,26, una dintre cele mai scăzute din lume. Kosovo, cu o vârstă medie de 29 de ani, este cea mai tânără țară din regiune, dar nici ea nu scapă de declinul demografic.
Polonia este un exemplu pozitiv în regiune, ea reușind să atragă un milion de muncitori din Ucraina și astfel, riscă să piardă doar 15% din cetățeni.
Motivele declinului sunt îmbătrânirea și emigrarea. Un mic plus, care a fost observat cel puțin în România, este faptul că romii anterior marginalizați primesc locuri de muncă de la care ar fi fost excluși în trecut. Banii celor din străinătate ajută, de asemenea, la crearea pentru prima dată a unei clase de mijloc de romi.
Există exemple în România în care investițiile străine, care au avut ca rezultat construirea de fabrici moderne, au sistat procesul de depopularea și chiar au adus oameni înapoi. Clujul este un exemplu. Aici se adună oameni din alte părți ale României și din străinătate. Succesul orașului se bazează în mare parte pe IT.
Dacă orașe precum Cluj ar putea fi replicate de o mie de ori și s-ar depune eforturi peste tot pentru îmbunătățirea nivelului de trai, situația ar fi foarte diferită.
Principalele motive ale emigrării rămân însă în continaure corupția și sărăcia. În urmă cu câteva luni, aflam în mod oficial de la ministrul pentru românii de pretutindeni că 9,7 milioane de români trăiesc în afara granițelor. Dintre ei, mai mult de jumătate, adică peste 5 milioane, și-au făcut deja un rost în diaspora.
