Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat că, în cazul unor circumstanțe excepționale, cum ar fi plecarea președintelui din funcție sau imposibilitatea constituirii Parlamentului, mandatul prezidențial ar putea fi prelungit. El a arătat că într-o astfel de situație de urgență, România nu poate fi lăsată „de izbeliște”. Prelungirea mandatului este posibilă în condițiile unei stări de urgență sau de asediu.
Fostul judecător CCR a oferit mai multe explicații
El a explicat că, dacă mandatul președintelui expiră înainte de formarea unui nou Parlament, conducerea statului ar reveni în mod succesiv președintelui Senatului sau, în absența acestuia, președintelui Camerei Deputaților. Zegrean a subliniat că aceasta este singura soluție constituțională viabilă în astfel de cazuri.
În ceea ce privește decizia Curții Constituționale de renumărare a voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale, Zegrean a apreciat că măsura este justificată. El a explicat că verificarea era necesară pentru a elimina orice suspiciuni legate de procesul electoral. Zegrean a afirmat că neregulile raportate, cum ar fi atribuirea unor voturi anulate altor competitori, trebuiau investigate pentru a evita situații de incertitudine.
Fostul judecător a atras atenția că fără această verificare, viitorul președinte ar fi fost permanent contestat. El a argumentat că este esențial ca legitimitatea mandatului prezidențial să nu fie pusă sub semnul întrebării.
„Mandatul președintelui poate fi prelungit în stare de urgență, în stare de asediu. Și atunci președintele va rămâne în continuare în funcție până când noul Parlament își alege președinții celor două camere, astfel încât unul dintre ei poate să țină locul președintului dacă a expirat mandatul, în ordinea asta: președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților”, a declarat fostul judecător al CCR pentru Digi24.
Mandatul actualilor parlamentari nu se încheie pe 21 decembrie, ci doar în momentul constituirii noului Parlament
Zegrean a precizat că mandatul actualilor parlamentari nu se încheie pe 21 decembrie, ci doar în momentul constituirii noului Parlament. El a explicat că, deși actualii parlamentari nu mai pot adopta măsuri de amploare, precum modificări constituționale, aceștia trebuie să rămână în funcție pentru a face față unor posibile situații de urgență.
„Până atunci, ei sunt parlamentari, nu pot să facă modificări în constituție sau alte lucruri serioase, dar ei sunt acolo tocmai pentru că este posibil să apară o stare de urgență”, a spus el.
Referindu-se la ideea „creării unui precedent” în urma situației actuale, Zegrean a adus în discuție „precedentul Șoșoacă”, pe care l-a catalogat ca un exemplu de situație repetitivă. El a subliniat că nu soluția Curții Constituționale este problematică, ci contextul care a generat această situație. Totuși, Zegrean a avertizat că un precedent de acest tip poate deveni periculos dacă nu este gestionat corespunzător.
