Prețurile gazelor naturale din România sunt printre cele mai mici din Europa, cu 10,8 euro pe metru cub, doar Bulgaria fiind mai ieftină la acest capitol, cu 9,6 euro, după cum spune premierul Victor Ponta. Problema este însă că gazele naturale trebuie scumpite, mai ales că a fost stabilit și calendarul liberalizării prețului acestora. Și, mai mult decât atât, liberalizarea prețului, care înseamnă scumpirea până la un nivel apropiat de cel mediu din UE, este o măsură convenită cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și asumată în cadrul acordului cu instituția internațională.

Acordul cu FMI este, în acest moment, o problemă presantă pentru guvernul Ponta; Executivul român a trimis către FMI scrisoarea de intenție dinaintea ultimei evaluări a acordului în boardul Fondului, scrisoare în care se precizează că mai puțin de jumătate din țintele stabilite nu au fost atinse. Ceea ce înseamnă că FMI va trebui să accepte explicațiile Guvernului pentru ratarea țintelor, chiar și după ce a acceptat amânarea cu trei  luni a finalizării, în caz contrar acordul fiind ratat, împreună cu ultima tranșă de împrumut (care ar fi doar pusă la dispoziția Guvernului, nu și trasă de acesta).

Arieratele dispar dacă sunt contestate

În fapt, Guvernul ar trebui să obțină un verdict pozitiv pentru ultimele două evaluări din cadrul acordului. Și cere derogări de la criteriile neîndeplinite, motivând și faptul că acordul este unul de tip preventiv. Dintre criteriile de performanță cantitative au fost ratate cel legat de performanța activelor externe nete ale BNR, cel privind soldul bugetului general consolidat și cel privind arieratele bugetului de stat. Cel mai nociv pentru economie este cel legat de arierate, a căror neachitare duce la blocaje în economie, creditorii fiind operatori privați. În acest caz, premierul Ponta a arătat că suma de 360 milioane lei va fi exclusă din calculul final, deoarece este contestată de autoritățile locale. Este ciudat, totuși, că s-a aflat doar acum de contestarea sumelor, care reprezintă aproape jumătate din totalul de 800 milioane lei.

Privatizări pe ultima sută de metri

În cadrul criteriilor structurale de referință, în timp ce s-a reușit, cu întârziere, „finalizarea unei definiții detaliate a arhitecturii structurale a sistemului de raportare contabilă și de Trezorerie“, a fost ratat criteriul care prevedea semnarea unui consultant pentru privatizarea majoritară a Complexului energetic Oltenia. 

Privatizarea CFR Marfă s-a încheiat pe ultima sută de metri, cu câteva zile înainte de evaluarea din boardul FMI. Grupul Feroviar Român a fost desemnat câștigător, dar mai trebuie soluționate și contestațiile celorlalți participanți descalificați și mai e necesar acceptul Consiliului Concurenței, care nu s-a pronunțat încă asupra poziției dominante pe care GFR o va obține asupra transportului feroviar de marfă. Oricum, punctul a fost bifat pe acordul cu FMI.
Cea mai sensibilă negociere rămâne însă cea legată de prețul gazelor naturale, unde este implicată și Comisia Europeană, care trebuie să își dea acordul pentru amânare. Problema cea mai mare nu este în cazul consumatorilor casnici, pentru care calendarul se întinde până în 2018, ci pentru cei industriali, unde majorările ar trebui să se finalizeze anul viitor.

În cazul consumatorilor mari vorbim de companii cu mii de angajați, precum InterAgro sau ArcelorMital Galați, care amenință cu închiderea unităților de producție din România în cazul în care gazele naturale se scumpesc. Iar în timp ce Comisia vorbește despre competitivitatea economică din interiorul Uniunii, producători precum Arcelor atrag atenția că concurența lor vine din Turcia, Ucraina și Rusia, unde prețul gazelor este la jumătate față de cel din România.

360 mil. lei este suma contestată de autoritățile locale din arierate, sumă pe care Guvernul nu vrea să o mai ia în calcul în acordul cu FMI