Politicile Guvernului Orban de susținere a economiei în timpul uneia din cele mai grave crize din istorie, cauzată de pandemia de coronavirus, sunt făcute praf de un specialist în finanțe, fostul președinte al ANAF, Gelu Diaconu.

”Despre adevărul cifrelor ascunse în spatele declarațiilor politice!

”Obligațiile de plată vor rămâne”

Partidul de guvernământ, prin vocea ministrului de Finanțe, afirmă că pachetul de susținere a economiei va fi de peste 7% din PIB. Și includ ei aici: 14,4 mld lei măsuri fiscale, 3,2 mld lei TVA rambursat în plus față de anul trecut și 9,8 mld lei cheltuieli legate direct de Covid-19.

Cum trebuie citite aceste cifre?

Cele 14,4 md lei sunt obligații fiscale eșalonate (deci nu făcute cadou), după ce au fost declarate și NEACHITATE din cauza lipsei de lichiditati și reducerii activitatii economice.

Obligațiile de plată însă vor rămâne pentru firme.

Nefiind achitate statului nu reprezintă PIB creat și cu atat mai puțin o parte din PIB “lăsată” la dispoziția companiilor.”, a explicat Diaconu pe Facebook.

”Blocaj al rambursărilor de TVA”

”Fiind o eșalonare FĂRĂ garanții, așa cum știu toți cei care cunosc ABC-ul administrarii fiscale, mare parte vor deveni arierate nerecuperabile. Iar acestea vor afecta deficitul, întrucât au fost luate în calcul la construcția bugetului.

TVA rambursată nu este nici ea un cadou.

Așa cum deja știu mai toți, reprezintă banii contribuabililor reținuți temporar de stat printr-un mecanism administrativ.

Nu este nici o “alocare din PIB” pentru relansare economica.

Iar adevărul mult mai grav este că în realitate, din luna mai, exista un blocaj al rambursărilor de TVA exact ca pe vremea guvernului anterior.”, a mai scris fostul președinte al ANAF.

”Ce consider inacceptabil”

”Cheltuielile bugetare legate direct de Covid au un efect insignifiant in relansarea business-ului cu excepția importurilor și a achizițiilor publice, deci fără un efect multiplicator in economie.

Mai mult, importurile pentru consum neproductiv sunt de fapt un transfer de PIB către țările exportatoare, și nicidecum o “alocare”.

Așadar, deficitul bugetar al României continuă să agraveze situația datoriei publice, iar Covid-ul este pretextul perfect pentru administrarea proastă a finanțelor țării și pentru stoparea combaterii evaziunii.

Ceea ce consider inacceptabil este că aceste lucruri sunt ascunse opiniei publice, în condițiile în care Comisia Europeană a prelungit Clauza Generala de Exceptare (de la regula limitării deficitului bugetar la max. 3% din PIB și a reducerii datoriilor publice) și pentru anul 2021.”, arată Diaconu.

”Incompetență impetuoasă” legată de factura electronică

”Adică, în loc să folosim această clauză pentru relansare economică și restabilirea unor echilibre (atât cât erau ele înainte de covid), din lipsa know-how-uli ratăm o oportunitate uriașă.

Ca o metaforă, casa arde și noi aruncăm câteva căni de apă în foc, prezentându-le oamenilor aceste căni ca pe un furtun de pompieri funcțional. Și toate acestea pentru că publicul, cu câteva excepții, nu are de unde să știe „să citească” economia și măsurile specifice. Nici nu poți cere cetățeanului să fie și economist, dacă meseria lui e alta.

P.S. Despre afirmația că prin introducerea facturii electronice vor aduce 20 mld de lei în plus anual la bugetul statului…ce poți să spui?

Eu văd în spatele acestei declarații ori vocea unor lobiști cu soluții “miraculoase” IT, ori incompetența impetuoasa a cuiva care habar nu are despre structura veniturilor fiscale administrabile influențate de emiterea facturilor și bonurilor fiscale.”, a încheiat Gelu Diaconu.