România renunță la rachetele antigrindină
Programul antigrindină din România a fost oprit după aproape 20 de ani. Ministerul Agriculturii a explicat că nu există studii privind impactul asupra mediului și că sistemul nu este omologat.
Spre deosebire de alte țări, care utilizează generatoare terestre, în România încă erau folosite rachete pentru a controla norii.
Pe teritoriul României există 106 puncte de unde pot fi lansate rachete pentru combaterea grindinei, care sunt coordonate din șase unități. Aceste puncte sunt vizibile pe o hartă disponibilă publicului.
Sistemul antigrindină din România are o acoperire limitată, protejând doar aproximativ 25% din suprafața agricolă a țării. Numărul punctelor de lansare este mic în raport cu întinderea teritoriului.
Rachetele utilizate în acest sistem sunt echipate cu o capsă pirotehnică, care se activează la lansare. Prin orificiile superioare și inferioare, acestea eliberează iodură de argint în atmosferă. Substanța ajunge în nori și contribuie la fragmentarea particulelor de gheață, reducând astfel riscul de grindină. La finalul traiectoriei, când își epuizează combustibilul și intră în cădere liberă, mecanismul de autodistrugere este activat, prevenind orice explozie care ar putea crea impresia că norii sunt dispersați violent.
Țările care încă folosesc rachete antigrindină
România, Serbia, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Bulgaria și Croația continuă să utilizeze rachete antigrindină, în timp ce Ungaria a renunțat la această metodă în 2018, optând pentru generatoare terestre, considerate mai accesibile din punct de vedere financiar și mai puțin dăunătoare pentru mediu. Inclusiv Bulgaria testează în prezent aceste generatoare ca alternativă.
Ionuț Lazăr, inginer în cadrul Intervențiilor Active în Atmosferă – operatorul privat care administrează cinci dintre cele șase centre de comandă pentru lansarea rachetelor – afirmă că tehnologia utilizată în România nu are un impact negativ asupra mediului.
”Au fost realizate patru studii de impact asupra mediului, ultimul în 2019: toate studiile arată că tehnologia nu este nocivă că nu există în sol, apă un nivel e argint peste cantitatea găsită în mod natural. Aici e grindină mare și norul acesta a trecut pe lângă București și la Călărași a dat grindina foarte mare. Efectul e imediat, noi la 6 minute putem vedea efectul lansării rachetelor, daca parametrii de grindina au scazut inseamna ca interventia a avut succes”, a explicat el.
Lansarea rachetelor trebuia să înceapă pe 15 aprilie
În mod obișnuit, sezonul lansărilor de rachete antigrindină din România debutează anual pe 15 aprilie. Anul acesta, însă, Ministerul Agriculturii a decis suspendarea acestor acțiuni, ca măsură de precauție, din cauza absenței unui studiu științific riguros.
Astfel, operațiunile de lansare a rachetelor antigrindină sunt oprite temporar, în așteptarea unui raport științific obiectiv, independent și cuprinzător, care să analizeze în mod clar impactul intervențiilor asupra mediului, precum și influența acestora asupra regimului precipitațiilor în zonele aflate în vecinătatea punctelor de lansare.
