„Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România”, a spus, luni, Costel Alexe, potrivit Digi24.
Ministrul a atras atenţia că, în ultimii ani, poluarea aerului în Bucureşti a fost din ce în ce mai mare şi mai alarmantă. „Deşi aveam la Bucureşti un plan de măsuri, el nu este implementat aşa cum ar trebui. Dacă ar fi implementat aşa cum ar trebui, nu mai aveam atât de multe zile cu valori ridicate sau depăşiri în fiecare an. Primăria Capitalei, având în vedere că este astăzi în procedură de contencios cu Comisia Europeană şi din păcate nu a reuşit ani la rând să convingă Comisia că situaţia se îmbunătăţeşte, suntem astăzi în situaţia în care doar aşteptăm verdictul. Nici măcar nu am mai dat voie României să se apere în faţa Comisiei Europene, aşteptăm din moment în moment verdictul, care va însemna pentru România o amendă de între 100.000 şi 400.000 de euro până vom reuşi să ajungem să avem zile fără depăşiri”, a mai spus Alexe.
Genocid urban
Alexe a mai precizat că va solicita Institutului de Snătate Publică un raport pentru a se vedea în ce măsură poluarea afectează sănătatea populației, în contextul în care aproape 7% dintre români suferă de boli ale sistemului respirator.
Cele mai mari probleme se înregistrează în marile aglomerări urbane, unde stilul de viață, traficul intens sau vegetația își lasă amprenta pe sănătatea noastră. Specialiştii avertizează că bronşitele acute şi cronice, crizele de astm, bolile cardiovasculare, alergiile la polen, cancerul pulmonar şi infecțiile respiratorii sunt posibile consecințe ale aerului poluat.
Peste şapte milioane de persoane îşi pierd viaţa în fiecare an din cauza poluării atmosferice, fiind mai multe decese decât cele provocate de fumat, relevă un studiu al Societăţii Europene de Cardiologie. Potrivit cercetătorilor, impactul PM 2,5 asupra sănătăţii – cel mai periculos indice de poluare posibil în marile oraşe şi principala cauză de afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare – este mult mai grav decât s-a crezut anterior.
Oamenii de ştiinţă au făcut apel la reducerea limitei superioare pentru PM 2,5 în Uniunea Europeană, care este în prezent stabilită la 25 micrograme pe metru cub, de 2,5 ori mai ridicată în comparaţie cu liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
