Fara majorarea ratelor dobanzilor, cresterea preturilor din strainatate se va transmite si la noi
Banca Centrala a decis mentinerea dobanzii de politica monetara, in ciuda asteptarilor de crestere a inflatiei. In acest context, inflatia romaneasca poate suporta efectele inflatiei externe, concretizate in majorarea preturilor la produsele de import.
Majoritatea analistilor financiari considera drept greseala decizia bancii centrale de a-si acorda un respiro in lupta sa contra inflatiei. Chiar daca exista voci care sustin ca BNR nu a avut inca vreme sa contabilizeze efectele masurilor luate in luna februarie – majorarea dobanzii la 8,5% si cresterea rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor comerciale cu cinci procente – aceleasi voci atrag atentia asupra riscurilor pe care le implica pasivitatea bancii centrale din luna martie.
Radu Craciun, analist-sef ABN Amro Bank, califica decizia BNR ca fiind sub influenta dobanzii relativ scazute inregistrate in luna februarie, de 0,2%. “Cu toate acestea, inflatia an la an este foarte mare, de 8,49%”, spune Craciun. In acest timp, dobanzile practicate de banci, si chiar de BNR, ofera in continuare un randament real negative sau zero, in cazul BNR. Este clar atunci ca teama bancii centrale fata de fluxurile speculative nu mai trebuie sa fie la fel de mare ca in 2005. Cu atat mai mult cu cat pe pietele externe dobanzile se afla intr-un ritm accelerat de crestere.
Dobanzile din zona euro, la francul elvetian si chiar yennul japonez, ca sa nu mai vorbim de dolarul american, au inceput sa creasca de anul trecut, pe fondul depasirii expectatiilor de inflatie la nivel mondial. “In momentul in care s-a observat tendinta inflatiei la nivel mondial, de a depasi nivelul prognozat initial, toate statele implicate au decis majorarea ratelor dobanzilor. BNR, in ciuda asteptarilor inflationiste din acest an, legate de cresterea preturilor administrate si nu numai, mentine neschimbata rata dobanzii”, apreciaza Florin Catu. Trebuie precizat ca media inflatiei in astfel de tari este de 2,28%, in timp ce in Romania ea este de 8,5%. In conditiile in care aprecierea leului nu este foarte puternica (BNR asteapta o inflatie de 3,45% in 2006) pentru a contracara efectele inflatiei majorate la nivel mondial, “s-ar putea sa importam inflatie”, precizeaza Catu. Intr-adevar, pretul petrolului la nivel mondial este intr-o continua crestere, fapt care se va reflecta negativ si in inflatia Romaniei. In plus, o inflatie mai mare in zona externa va scumpi automat si importurile Romaniei, in special pe cele de masini unelte si cele care tin de tehnologie.
Automat, scumpirea unor astfel de importuri va genera alte majorari de preturi pe piata romaneasca.
Banca Centrala preciza, in urma cu o luna, ca in lupta sa cu inflatia mizeaza pe un deficit al cererii in a doua jumatate a anului si este convinsa ca tinta de inflatie pentru anul 2007 va fi atinsa. Riscul pentru anul viitor este acelasi care a existat in toate tarile imediat dupa aderare: inflatie, in medie, cu 2% mai mare decat cea prognozata (vezi cazul Poloniei). Tocmai de aceea, Florin Catu este de parere ca “banii ar trebui scumpiti”. Pe de alta parte, problema excedentului de cerere este departe de a fi rezolvata. Poate doar majorarea TVA ar realiza acest lucru. In schimb, Isarescu a precizat ca o majorare cu trei procente a TVA ar conduce la o inflatie cu 2% mai ridicata. “Probabil, este vorba de o reactie imediata, deoarece pe termen lung aceasta masura s-ar putea concretiza intr-o reducere a consumului in viitor”, precizeaza Catu. Pentru a putea avea o inflatie macar de 6,5% – 7% in acest an, media lunara a inflatiei ar trebui sa fie de 0,6%, in conditiile in care, in 2005, ea a fost de 0,7%. In concluzie, procesul dezinflatiei este foarte lent.
salariile
au depasit productia
Pe langa riscurile legate de majorarile de preturi, cresterea accizelor, a consumului in general si a posibilitatii majorarii TVA, inflatia este amenintata si de ritmul de crestere al salariilor, care in ultimul an a depasit ritmul de crestere al productivitatii.
