România se confruntă cu un deficit bugetar îngrijorător în 2025
În ciuda unor semnale de ameliorare în economie, România se confruntă cu o situație fiscală dificilă la începutul anului 2025.
După un deficit bugetar estimat la aproape 9% din PIB în 2024, datele pentru primele două luni din 2025 nu aduc vești mai bune.
În ianuarie și februarie 2025, deficitul a crescut considerabil, ajungând la 11 miliarde de lei în ianuarie și 19 miliarde de lei în februarie, echivalente cu 0,58% și respectiv 1% din PIB.
Comparație cu perioada similară din 2024
Deși comparația cu aceeași perioadă a anului anterior arată o ușoară îmbunătățire, unde deficitul ajunsese la 1,67% din PIB, problemele persistă.
Veniturile totale în ianuarie 2025 au scăzut cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2024, iar veniturile din TVA și accize au fost afectate de rambursările mai mari de TVA și de un efect de bază ridicat în cazul accizelor. Totuși, încasările din impozitele pe salarii și contribuțiile sociale au avut o evoluție pozitivă.
Provocările reformei fiscale
România a obținut un acord pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2032, dar angajamentele economice sunt încă greu de atins.
Reforma fiscală, așteptată să aducă un impact de 1,3% din PIB în 2025, este doar unul dintre pașii necesari pentru atingerea unui deficit de 7% din PIB în acest an, un obiectiv convenit cu Comisia Europeană.
Cu toate acestea, prognozele internaționale arată un deficit mai mare, iar agențiile de rating, precum Moody’s, estimează că deficitul fiscal va rămâne ridicat la 7,7% în 2025 și va scădea doar treptat în următorii ani.
Creșterea datoriei guvernamentale
Această evoluție economică îngrijorătoare pune presiune pe guvern, mai ales că datoria guvernamentală va crește considerabil, atingând 68,5% din PIB până în 2028.
Riscurile geopolitice, în special în contextul războiului din Ucraina, și volatilitatea economiei globale complică și mai mult prognozele financiare ale României.
Agențiile de rating avertizează că, în absența unor măsuri fiscale semnificative, România ar putea înregistra o deteriorare a profilului său de credit, punând în pericol stabilitatea economică pe termen lung.
Astfel, România se află la o răscruce, cu un deficit bugetar care riscă să devină o povară greu de suportat, și cu un guvern care trebuie să facă față unor provocări economice majore pentru a restabili echilibrul fiscal și a asigura un viitor economic sustenabil.
