Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă principala sursă de finanțare pentru modernizarea României, dar aplicarea sa întâmpină probleme grave. Deși fondurile europene sunt vitale pentru dezvoltarea infrastructurii, sănătății și educației, obstacolele administrative și întârzierile amenință implementarea proiectelor. Documentul confidențial analizat de premierul Marcel Ciolacu scoate la iveală deficiențe critice care pot afecta accesarea finanțărilor promise.
PNRR, problemele financiare și întârzierile în execuție
Un raport confidențial ajuns pe masa premierului Marcel Ciolacu evidențiază probleme majore ce ar putea compromite accesul la finanțările europene.
România a obținut până acum 9,44 miliarde de euro prin PNRR, incluzând prefinanțarea și primele două cereri de plată. Cu toate acestea, utilizarea acestor fonduri este lentă, iar progresul financiar este limitat.
Deși au fost semnate contracte în valoare totală de 44 miliarde de euro, cheltuielile efectuate până în prezent se ridică la doar 7 miliarde de euro.
Procentul mediu de execuție financiară este de 19,86%, ceea ce indică o viteză redusă în derularea proiectelor.
Situația este critică pentru anumite ministere: Ministerul Agriculturii nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de 4,56%, Ministerul Mediului se află la 6,99%, iar Ministerul Sănătății la 11,64%.
Aceste cifre ridică semne de întrebare asupra capacității României de a respecta termenele impuse de Uniunea Europeană.
Birocrația și deficitul de personal, obstacole majore
Unul dintre cele mai mari blocaje în aplicarea PNRR este birocrația excesivă și lipsa personalului specializat.
Ministerele și autoritățile locale întâmpină dificultăți din cauza proceselor greoaie și a documentației stufoase.
Beneficiarii proiectelor trebuie să depună sute de pagini de acte justificative, fără a primi asistență clară din partea autorităților.
În multe situații, întârzierile apar din cauza proceselor administrative complexe, iar lipsa de personal specializat îngreunează evaluarea proiectelor.
Acest lucru reduce și mai mult perioada de implementare și poate duce la anularea unor investiții importante, precum digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii sau modernizarea liceelor agricole.
Obținerea avizelor și autorizațiilor necesare pentru proiecte este, de asemenea, un proces îndelungat. Deși legislația prevede termene accelerate pentru aprobarea finanțărilor europene, acestea nu sunt respectate.
Autoritățile de mediu, furnizorii de utilități și administrațiile locale întârzie nejustificat aprobările, blocând investițiile esențiale în infrastructură, energie și protecția mediului.
Deficitul financiar și riscul pierderii fondurilor
Pe lângă blocajele administrative, lipsa finanțării afectează grav derularea proiectelor din PNRR. Multe inițiative sunt blocate din cauza neaprobării creditelor bugetare sau a întârzierilor în procesarea cererilor de plată.
Atât beneficiarii privați, cât și cei publici, se confruntă cu un deficit de lichidități, ceea ce duce la întârzieri sau chiar renunțarea la proiecte.
Autoritățile locale sunt obligate să cofinanțeze o parte dintre proiectele PNRR, însă presiunea financiară crește pe fondul scumpirilor din economie.
În unele cazuri, din cauza constrângerilor bugetare, beneficiarii privați și publici au renunțat la investiții, iar 10% dintre contractele semnate au fost anulate.
Achizițiile publice suferă, de asemenea, din cauza lipsei ofertanților interesați, în special în domeniile educației, alimentării cu apă și canalizare, împăduririlor și energiei regenerabile.
Mai mult, unele firme care au câștigat licitații au renunțat la contracte din cauza termenelor scurte de implementare și a creșterii costurilor.
Soluții propuse pentru salvarea PNRR
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a propus măsuri urgente pentru deblocarea situației, solicitând ministerelor să ofere date actualizate despre progresul proiectelor.
De asemenea, se analizează eliminarea investițiilor cu probleme și realocarea fondurilor către inițiative mai avansate.
România trebuie să depună încă trei cereri de plată pentru a accesa fondurile disponibile, însă acest lucru impune o accelerare semnificativă a implementării reformelor și proiectelor.
În luna februarie, vor avea loc întâlniri între ministere și reprezentanții Băncii Mondiale pentru a evalua stadiul proiectelor în funcție de gradul de maturitate.
Se vor analiza existența contractelor de achiziție, obținerea avizelor necesare și fezabilitatea implementării proiectelor în termenul stabilit.
Pe baza acestor evaluări, se va decide eliminarea unor investiții sau ajustarea obiectivelor pentru a evita depășirea termenelor.
Dacă problemele actuale nu vor fi soluționate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele asumate prin PNRR.
Acest lucru ar însemna pierderea unor sume semnificative din fondurile europene disponibile. În lipsa unor măsuri eficiente, proiectele neterminate vor trebui finanțate din bugetul de stat, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra economiei naționale.
Document confidential, Nereguli PNRR
